Primirea Împărtășaniei reprezintă punctul central al vieții religioase autentice. Pregătirea, din acest punct de vedere, are rolul de a-l conștientiza pe credincios în legătură cu importanța extraordinară pe care o presupune această Sfântă Taină. Puțini credincioși cunosc faptul că pregătirea sufletească pentru primirea Împărtășaniei presupune îndeplinirea unei rânduieli speciale regăsite în majoritatea cărților de rugăciuni, în special Ceaslov sau Liturghier. Potrivit acesteia, în seara dinaintea primirii Împărtășaniei în cadrul rugăciunii personale se citește un canon special, alcătuit din nouă cântări principale, între care sunt intercalate, sub formă de stih, două versete din psalmul 50: „Inimă curată zidește întru mine Dumnezeule și duh drept înnoiește întru cele dinăuntru ale mele” și „Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine.” Canonul se încheie cu câteva rugăciuni, printre care și „Cuvine-se cu adevărat”. Partea a doua a acestei rânduieli o constituie trei psalmi (22, 23, 115), câteva tropare speciale și apoi 12 rugăciuni. Dintre acestea, două sunt alcătuite de Sfântul Vasile cel Mare, cinci de Sfântul Ioan Gură de Aur, două de Simeon Metafrastul, două de Sfântul Ioan Damaschin și una de Sfântul Simeon Noul Teolog.
Aceste rugăciuni atrag atenția asupra nevredniciei omului de a se împărtăși cu Preacuratele Taine, motivând îndrăzneala apropierii prin porunca Mântuitorului ce nu voiește moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu. Totodată, în aceste rugăciuni se amintesc situațiile în care alți oameni nevrednici s-au putut apropia de Domnul (tâlharul de pe cruce, desfrânata, vameșul). Toate rugăciunile imploră mila lui Dumnezeu pentru a ne apropia cu frică și cutremur de focul dumnezeiesc al Trupului și Sângelui Domnului Iisus Hristos.
(drd. Grigore MEȘTEROAIE, sursa: www.ziarullumina.ro)
