Creșterea ponderii mediei la Evaluarea Națională de la 50 la 75%, introducerea simulării bacalaureatului la clasa a XI-a, evaluarea periodică la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a sunt schimbările noului an școlar, spune ministrul Educației, Remus Pricopie, într-un interviu acordat agenției MEDIAFAX.
Ministrul Remus Pricopie vorbește, în interviul acordat agenției MEDIAFAX, despre prioritățile în noul an școlar, care începe la 16 septembrie, printre care creșterea ponderii mediei la Evaluarea Națională la 75 la sută, față de 50 la sută cât a fost până acum, și reducerea la 25 la sută a ponderii notelor din ciclul gimnazial pentru admiterea la liceu, pregătirea bacalaureatului din prima zi de școală, introducerea, în premieră, a simulării bacalaureatului la clasa a XI-a, informarea corectă a părinților despre ceea ce se întâmplă la clasă, verificarea activității în școlile cu rezultate controversate și întărirea dialogului cu actorii din sistem.
Pricopie spune că vor fi introduse, din noul an școlar, controale care vor urmări prezența la școală, ce se întâmplă în clasă și modul în care decurge evaluarea. Ministrul precizează că primele controlate, chiar din septembrie-octombrie, vor fi școlile unde au fost variații foarte mari între evaluările la clasă și Evaluările Naționale.
Despre Bacalaureat, ministrul spune că pregătirea pentru examen va începe din 16 septembrie și se va verifica dacă există în fiecare liceu program de ore suplimentare, meditații la școală.
Ministrul mai spune că profesorii care fraudează trebuie să nu mai fie la catedră, iar părinții interesați de fraudarea unui examen trebuie să vadă deserviciul făcut copiilor lor.
Prezentăm integral interviul acordat de ministrul Educației, Remus Pricopie, agenției MEDIAFAX.
Reporter: Care este cea mai importantă noutate din anul școlar viitor?
Remus Pricopie: Cea mai importată este cea privind ponderea mediei Evaluării Naționale la admiterea în liceu. Mai concret, nu am modificat disciplinele la Evaluarea Națională, nici nu puteam să facem așa ceva, dar formula de calcul a mediei de admitere la liceu poate fi modificată prin ordin de ministru. Așa că am luat decizia să creștem ponderea mediei obținute în urma examenului de Evaluare Națională în media finală de admitere la liceu, ca urmare a analizelor care au condus la concluzia că evaluarea la clasă este, în multe cazuri, mai indulgentă decât Evaluarea Națională. Vorbesc despre creșterea ponderii mediei la Evaluarea Națională la 75 la sută, față de 50 la sută cât a fost până acum, și reducerea la 25 la sută a ponderii notelor din ciclul gimnazial pentru admiterea la liceu. Am făcut publice aceste date. Prin urmare, în momentul de față, fiecare școală vede foarte exact care sunt diferențele dintre ceea ce se întâmplă la evaluarea pe parcursul claselor V-VIII și ceea ce se întâmplă la Evaluarea Națională. Dacă n-ar fi fost aceste diferențe, probabil că nu s-ar fi justificat modificarea.Corectarea acestei situații este una dintre prioritățile anului școlar care începe.
Rep.: Cum va putea fi corectată această situație?
R.P.: Voi introduce controale care vor urmări de la prezența la școală, până la ceea ce se întâmplă în clasă zi de zi și modul în care decurge evaluarea. Altfel spus, în ce măsură cadrele didactice sunt prezente la clasă și folosesc toate orele în mod corespunzător. Am în atenție cu prioritate acele școli în cazul cărora există variații foarte mari între evaluările la clasă și Evaluările Naționale. Acestea vor fi primele controlate, chiar începând cu lunile septembrie și octombrie ale acestui an. Voi începe cu primele 50 de școli pe care, de altfel, le puteți vedea și dumneavoastră pe pagina de internet a Ministerului Educației. Am făcut publice toate aceste date pentru ca părinții și societatea în ansamblu să știe care este nivelul de performanță al fiecărei școli.
Rep.:Veți menține ideea introducerii în premieră a simulării bacalaureatului din clasa a XI-a?
R.P.: Metodologia privind organizarea examenului de Bacalaureat pentru anul viitor nu are schimbări care să îi vizeze pe candidați. Pe partea de organizare a examenului, schimbările sunt nesemnificative pentru publicul larg, dar sunt unele lucruri pe care le-am întărit pe zona de respectare a metodologiei, în special elementele care țin de securitate, extrageri de subiecte etc. Dar, repet, doar întărim anumite lucruri care existau de fapt. În același timp, vom lua măsurile necesare ca pregătirea pentru examen să înceapă din 16 septembrie și să se desfășoare serios pe tot parcursul anului. Vom avea o serie de discuții cu toți inspectorii, aceștia la rândul lor cu toți directorii de unități de învățământ, astfel încât, pe de-o parte, părinții și elevii să fie la curent cu procedurile, pe de altă parte, să ne asigurăm că fiecare liceu are un plan de măsuri coerent și realist, care să vizeze ameliorarea rezultatelor la examenul de anul viitor. Vom face evaluări, asistențe la clasă, inspecții, vom urmări cu mare atenție cum se folosesc orele de Română, de Matematică, de Fizică, de Chimie etc., vom verifica dacă există în fiecare liceu program de ore suplimentare, meditații la școală. Așa cum am anunțat deja, vom introduce simulări naționale ale examenului de bacalaureat la clasa a XII-a și, ca o noutate, la clasa a XI-a. Din semnalele venite din partea celor cu care am discutat până acum, am înțeles că această măsură se bucură de o largă susținere.
Rep.: O altă noutate pentru anul școlar viitor?
R.P.: Este vorba de sistemul de evaluare periodică la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Este o idee veche, nu am venit eu cu ea la Ministerul Educației, este o idee pe care instituțiile specializate în științele educației din țară și din străinătate o studiază de ani de zile, iar principalul motiv pentru care trebuie să introducem această evaluare este acela că noi, în sistemul nostru de educație, până la clasa a VIII-a nu avem nicio evaluare de sistem. Evaluarea națională este prima evaluare după ani buni de școală. Să nu ne mirăm când constatăm că 25 la sută din copiii noștri nu reușesc să ia nota 5 la două examene. Mă rog, nu sunt ușoare, dar nu sunt nici grele, sunt examene de evaluare națională, Matematica și Româna, de la sfârșitul clasei a VIII-a. Acest sistem va deveni standard începând cu anul școlar 2013-2014. Prin urmare, după câțiva ani de grădiniță, după clasa pregătitoare, după clasa I, ajungem în clasa a II-a și putem să vedem care este nivelul elevilor, iar informațiile respective le putem folosi pentru a vedea unde avem vulnerabilități, unde sunt probleme, la nivel de școli, la nivel de clase, chiar la nivel de elev în raport cu ceilalți elevii. Anul acesta ne-am uitat cu foarte mare atenție la rezultate și vom face fișe pentru fiecare școală în parte în special pe diferențele de evaluare. Atunci când ai în catalog 8.00 la Matematică, iar la evaluarea națională ai 2,80 – caz real – înseamnă că ai o problemă. Și dacă este un copil, poți să spui că a fost un accident, se întâmplă, dar dacă ai mai mulți și dacă se repetă an după an, înseamnă că acea școală are o problemă foarte serioasă cu evaluarea la clasă. Când supraevaluezi un copil la clasă greșești nu o dată, greșești de mai multe ori. În primul și în primul rând greșești în raport cu copilul, pentru că el va avea sentimentul că știe, dar apoi constată că nu este de 8.00, ci este de 2,80. În al doilea rând, greșești în raport cu părinții, pentru că părinții au încredere că evaluarea noastră este una corectă și stau liniștiți că au copii pe drumul cel bun, iar noi de fapt îi mințim printr-o evaluare necorespunzătoare. Prin urmare, Institutului de Științe ale Educației și caselor corpului didactic le voi cere pentru anul școlar 2013-2014 să aibă ca temă principală această problematică a evaluării, să fie cât mai corectă și să remediem problemele din timp.
Rep.: Sunteți hotărât să aplicați măsuri radicale?
R.P.: Nu sunt adeptul măsurilor radicale, dar nici nu ezit să le adopt, dacă este cazul. Cred că fiecare trebuie să-și îndeplinească atribuțiile corespunzător, iar dacă acest lucru nu se întâmplă, măsurile de corecție nu vor întârzia să apară. Așadar, revin, nu se pune problema unor măsuri radicale, se pune problema ca fiecare cadru didactic să-și îndeplinească atribuțiile așa cum trebuie la clasă și insist foarte mult pe faptul că părinții trebuie să fie informați corect în raport cu ceea ce se întâmplă în clasă și cu evoluția copiilor lor. Dacă vom continua să acordăm note mai mari decât este cazul, atunci ne vom trezi în situația în care copiii noștri, ajunși în fața primelor examene serioase, nu vor reuși. Într-un fel, evaluările necorespunzătoare la clasă amputează viitorul copiilor noștri și să nu ne mai mirăm atunci când aflăm că suntem pe ultimele locuri la evaluările internaționale, ca de exemplu PISA. Am cerut ieri inspectorilor școlari generali din fiecare județ să facă analize și planuri de măsuri pentru acele școli care nu performează. De asemenea, i-am informat că doresc o abordare echilibrată, profesionistă, predictibilă. Dacă aceste măsuri, însă, nu vor da rezultate, nu voi ezita să apelez la măsuri mai dure, care pot merge până la schimbarea celor care nu-și fac treaba.
Rep.: Cine este responsabil pentru copiii slab pregătiți?
R.P.: Un copil de clasa a VIII-a care nu ia nota 5 este un copil care a irosit opt ani din viață, cu consecințe dramatice pentru viitorul lui, iar vina o purtăm noi, nu copilul. Când ai 30.000 – 35.000 de copii, absolvenți ai ciclului gimnazial, care nu reușesc să ia nota 5 la Evaluarea Națională, după opt ani de școală și nu știu câți ani de grădiniță, înseamnă că ai irosit opt ani din viața fiecăruia în parte, cu consecințe dramatice pentru viitorul fiecăruia, dar și al societății în ansamblu. De vină nu sunt copiii aflați în această situație, ci noi, părinții, cadrele didactice, comunitatea în ansamblul ei. Iată de ce, prioritatea noastră, a tuturor, trebuie să fie corectarea acestor situații.
Rep.: Dar părinții interesați mai mult de fraudarea examenelor decât de pregătirea serioasă a propriilor copii?
R.P.: Părinții interesați de fraudarea unui examen nu realizează deserviciul făcut copiilor lor. Eu sunt părinte. Nu intru în categoria părinților interesați de note fără acoperire în realitate, ci pe mine mă interesează ce știu copiii mei și, împreună cu profesorii de la clasă, urmăresc ceea ce se întâmplă în fiecare zi cu copiii mei. Numai în acest mod vom reuși să avem copii educați, copii care să facă față provocărilor de mâine. Să plecăm de la ceea ce s-a întâmplat la examenele naționale. Părinții care sunt interesați de fraudarea unui examen pentru ca ai lor copii să aibă rezultate bune înseamnă că nu realizează deserviciul pe care îl fac copiilor lor. Însă, atenție, nu aș vrea să generalizăm. Eu știu că sunt mulți profesori responsabili, așa cum știu că sunt și mulți părinți responsabili. Nu trebuie să aruncăm dintr-o dată vina pe toată lumea, dar dacă avem cinci la sută situații de acest gen, respectiv profesori sau părinți mai puțin conștienți de responsabilitățile lor, noi trebuie să încercăm să-i conștientizăm și pe părinți, și pe profesori, și pe elevi că este interesul tuturor să ne facem treaba bine și să nu ne mințim, pentru că, în fond, a frauda evaluarea înseamnă nu numai a încălca legea, ci și a ne minți.
Rep.: Ce veți face cu profesorii dispuși să fraudeze?
R.P.: Vom face totul ca profesorii care fraudează să nu mai fie la catedră. Vom face absolut tot ceea ce putem să facem la nivelul Ministerului Educației ca legea să fie mult mai clară cu privire la măsurile pe care le putem adopta în situații de fraudă. Cei care consimt fraudarea actului de educație – examene, documente de studii etc. – nu mai au ce căuta în sistem. Sigur că trebuie să respecți în același timp niștre proceduri, să respecți legea, ești vinovat numai în momentul în care există o decizie definitivă și irevocabilă. Eu cred că avem o problemă cu profesorii care pregătesc frauda și vă asigur că vom folosi toate instrumentele legale ca acești oameni să nu mai fie la catedră. Ne aflăm într-un dialog permanent cu instituțiile statului, Ministerul Justiției, cu Procuratura, iar oamenii noștri de la Departamentul juridic analizează situațiile și vă vom ține la curent de fiecare dată când sunt lucruri noi.
Rep.: V-am auzit vorbind despre prevenție. La ce v-ați referit?
R.P.: Să nu ne fie rușine să folosim cuvintele cinste, muncă, respect. Cred că prevenția este foarte importantă pentru că, de fapt, ajungem în această situație pentru că unii dintre noi nu considerăm ca fiind o valoare cinstea, munca, respectul. Dacă nu le consideri ca valori fundamentale la care trebuie să te raportezi corespunzător, atunci evident că încerci să trișezi. Eu cred că trebuie să conștientizăm corespunzător aceste valori pe care trebuie să le predăm elevilor. Dacă ele nu au fost învățate în mediul în care au trăit copiii până au ajuns în școală, atunci este responsabilitatea noastră să le predăm. Nu cred că trebuie să ne fie rușine să folosim aceste cuvinte – cinste, muncă, respect. Dacă în școală nu cultivăm aceste valori, atunci ce fel de societate construim?
Rep.: Ce trebuie făcut urgent în sistem?
R.P.: Trebuie să întărim dialogul cu toți actorii interesați și implicați în actul de educație. Educația este un bun al fiecăruia dintre noi, dar este și un bun public. Prin urmare, este firesc ca temele de educație să suscite un interes larg și, de multe ori, dezbateri aprinse. Din decembrie și până acum am încercat să avem o atitudine proactivă, deschisă, să venim în întâmpinarea problemelor și să asigurăm o participare largă a diferitelor categorii de actori interesați și implicați în actul de educație. Nu există temă mare pe care am lansat-o în această perioadă și care să nu fi fost supusă dezbaterilor publice. Este important ca în măsurile pe care le adoptăm să implicăm un număr cât mai mare de oameni, profesioniști ai domeniului, care să contribuie la identificarea celor mai bune soluții.
