Curtea Constituțională a decis, miercuri, că mai multe prevederi din actul normativ care modifică și completează Legea funcționarilor publici, adoptată în Camera Deputaților la începutul lunii martie, sunt neconstituționale.
Aceste prevederi care modificau Legea 118/1991 se referă la categoriile de funcționari publici cu funcție de conducere, concursul de recrutare pentru funcțiile publice și lista funcțiilor publice de conducere.
CC a stabilit că anumite prevederi din articolul I sunt neconstituționale și anume punctul 1 care competează vechile norme cu Categoria funcționarilor publici de conducere cu: „director executiv și director executiv adjunct în cadrul instituției prefectului, în cadrul aparatului propriu al autorităților administrației publice locale și al instituțiilor publice subordonate acestora, director și director adjunct în cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, precum și în funcțiile publice specifice asimilate acestora”.
Instanța constituțională a constatat că și prevederile punctului 6 care se referă la concursul de recrutare sunt neconstituționale.
„Concursul de recrutare pentru funcțiile publice din cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, autorităților administrative autonome, precum și pentru serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale este organizat, în condițiile legii, astfel: a) de comisia prevăzută la art. 18 alin. (1), pentru înalții funcționari publici. Secretariatul tehnic al comisiei se asigură de Agenția Națională a Funcționarilor Publici;
b) de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere generale și specifice vacante, inclusiv pentru funcțiile publice de conducere vacante de secretar al unității administrativ-teritoriale, cu excepția funcțiilor publice de conducere vacante de secretar al comunei, de șef serviciu și șef birou;
c) de autoritățile și instituțiile publice în al căror stat de funcții se află funcția publică, pentru funcțiile publice de conducere vacante de secretar al comunei, de șef serviciu și șef birou și funcțiile publice specifice asimilate acestora, precum și pentru toate funcțiile publice de execuție vacante și temporar vacante”, conform punctului 6.
De asemenea, CC a stabilit că prevederile punctului 27 sunt neconstituționale.
„Autoritățile și instituțiile publice care au prevăzute în statele de funcții posturi de natură contractuală, care presupun exercitarea unor atribuții dintre cele prevăzute la art. 2 alin. (3), au obligația de a stabili funcții publice în condițiile art. 107, în termen de 30 de zile de la data constatării existenței acestor atribuții.
(2) Funcțiile publice vacante, funcțiile publice de conducere, precum și funcțiile publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici, stabilite potrivit alin. (1), se ocupă în condițiile
prezentei legi. (3) Persoanele încadrate în posturi de natură contractuală care au fost stabilite și avizate ca funcții publice vor fi numite în funcții publice de execuție dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 54 și condițiile de vechime în specialitatea studiilor corespunzătoare clasei și gradului profesional ale funcției publice.
(4) Drepturile salariale ale persoanelor care ocupă funcții publice în condițiile alin. (3) se stabilesc potrivit salarizării funcțiilor publice în care au fost numite”, se arată în punctul 27, care nu este în acord cu legea fundamentală.
Totodată, nu sunt constituționale nici prevederile punctului 28 care modifică lista funcțiilor publice de conducere cu normele: „4. director din cadrul autorităților administrative autonome, din aparatul ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, director executiv în cadrul instituției prefectului, în cadrul aparatului propriu al autorităților administrației publice locale și al instituțiilor publice subordonate acestora, director în cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale și 5. director adjunct din cadrul autorităților administrative autonome, din aparatul ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, director executiv adjunct în cadrul instituției prefectului în cadrul aparatului propriu al autorităților administrației publice locale și al instituțiilor publice subordonate acestora, director adjunct în cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale”.
Curtea Constituțională a analizat prevederile art.I pct.1, pct.6, pct.27 și pct.28 din Legea pentru modificarea și completarea Legii 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, formulată de un număr de 34 de senatori, precum și obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, formulată de parlamentari aparținând grupurilor parlamentare PNL și PSD din Camera Deputaților.
„În urma deliberării, Curtea Constituțională a constatat, cu majoritate de voturi, dispoziții din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici sunt neconstituționale articolul I pct.1 – care modifică art.13 alin.(1) lit.d) din Legea nr.188/1999; articolul I pct.6 – care modifică art.58 alin.(1) și (3) din Legea nr.188/1999; articolul I pct.27 – care modifică art.111 din Legea nr.188/1999 și articolul I pct.28 – care modifică anexa, cap.I lit.B pct.4 și 5 din Legea nr.188/1999”, se arată în comunicatul CC.
Motivarea soluției va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și primului-ministru.
Obiecția de neconstituționalitate formulată de parlamentari aparținând grupurilor parlamentare PNL și PSD din Camera Deputaților a fost respinsă cu unanimitate de voturi, pentru motivele ce se vor arăta în cuprinsul deciziei.
Mai mulți parlamentari PSD și PNL au depus, în 3 martie, la Curtea Constituțională o sesizare de neconstituționalitate privind modificările aduse de Camera Deputaților Legii 188/1999 a Statutului funcționarilor publici, prin care a fost introdusă o derogare de șase luni în care pot fi numite ca directori ai serviciilor deconcentrate și persoane care nu sunt funcționari publici.
Proiectul Legii privind statutul funcționarilor pubici a fost adoptat în Camera Deputaților în 2 martie. Votul asupra proiectului de lege a fost exprimat de deputați prin ridicare de mână, și nu electronic, la cererea liderului grupului PDL, Mircea Toader.
Deputații PSD și PNL nu au participat la ședință în semn de protest față de faptul că acest proiect ar fi fost introdus neregulamentar pe ordinea de zi a plenului, iar raportul Comisiei de administrație a fost întocmit „neregulamentar”.
PNL și PSD anunțau atunci că vor ataca la Curtea Constituțională acest proiect, pentru încălcarea prevederilor parlamentare și regulamentare. PC a anunțat, la rândul său, că se alătură demersului PNL și PSD.
După adoptarea proiectului de lege, premierul Emil Boc acuza PSD de ipocrizie, criticând decizia acestui partid de a ataca la Curtea Constituțională actul normativ.
Legea a fost adoptată de plenul Senatului, pe 22 februarie, cu 69 de voturi „pentru”, 44 de voturi „împotrivă” și o abținere.
Guvernul a modificat Legea privind statutului funcționarilor publici după ce Curtea Constituțională a respins OUG privind serviciile deconcentrate, care prevedea că înalții funcționari publici pot fi schimbați în continuare pe principiul mobilității, iar persoanele care refuză noul post sunt demise.
Curtea Constituțională a decis, în 3 decembrie 2009, că prevederi din OUG 105/2009 cu privire la serviciile deconcentratele contravin Constituției, în condițiile în care actul normativ a preluat integral conținutul din vechea OUG 37/2009, declarată de asemenea neconstituțională, în 7 octombrie 2009.
