Campaniile de presă la comandă cu scopul de a denigra instituții ale statului, diminuarea capacității de aplicare a legii de către unele instituții și presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice sunt stipulate ca vulnerabilități în Strategia de Apărare discutată marți în CSAT
Potrivit documentui transmis Parlamentului de președintele Traian Băsescu, spre dezbatere și aprobare, principalele vulnerabilități ale României sunt diminuarea capacității de aplicare a legii de către unele instituții ale statului, capacitatea administrativă redusă la nivel central și local și politizarea excesivă a unor instituții, atât la nivel local cât și național.
Acest capitol mai indică drept puncte slabe corupția, cu implicații asupra funcționării instituțiilor statului și cu efecte negative asupra vieții cetățeanului, evaziunea fiscală, contrabanda și practicile specifice economiei subterane.
De asemenea, lipsa unui mecanism coerent de previziune, prognoză, programare, planificare, execuție și control care să-l susțină conducerea bugetară în sistem multianual și pe bază de rezultate, pornind de la coerență în formularea și implementarea politicilor publice este identificată ca o vulnerabilitate.
În aceeași categorie mai sunt trecute în document dezechilibrele bugetare generate de decizii politice greșite, scăderea calității serviciilor publice de sănătate, crima organizată, precum și presiunile și influența pe care aceasta încearcă să le exercite asupra instituților statului, asupra mass media și asupra unor reprezentanți ai clasei politice.
Fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituții ale statului, prin răspândirea de informații false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obținerii de avantaje de natură economică sau în relația cu instituții ale statului reprezintă o altă vulnerabilitate a statului român, conform documentului.
Decalajul de dezvoltare între regiunile României, tendințele demografice negative și procesul de îmbătrânire a populației, calitatea scăzută a sistemului de educație prin degradarea actului educațional, cu efecte directe asupra evoluției societății românești prin deprofesionalizarea acesteia, degradarea coeziunii familiilor ca urmare a fenomenului de migrare, cu consecințe puternic negative asupra copiilor și tinerilor, deficiențe în protectia și funcționarea infrastructurii critice sunt alte repere trecute în Strategia de apărare.
Conform documentului, principalele riscuri și amenințări la adresa României sunt extinderea modalităților de manifestare a fenomenului terorist în plan internațional, prin diversificarea bazei de sprijin și recrutare, precum și apariția unor riscuri noi generate de radicalizare religioasă, terorism cibernetic sau propagandă în mediul virtual, proliferarea armelor de distrugere în masă, precum și dezvoltarea programelor de rachete balistice, emergența unor entități statale sau non-statale în măsura să dobândească unele capacități de producere a armelor de distrugere în masă, criminalitatea organizată (cu caracter național, dar și transfrontalier), cu un ridicat potențial de adaptare și capacitate de acțiune crescută în contextul crizei economice; insecuritatea publică și personală – multiplicarea și consolidarea grupurilor de crimă organizată pe fondul carențelor în funcționarea instituțiilor de impunere și respectare a legii, traficul și consumul de droguri, menținerea unui nivel ridicat de instabilitate și insecuritate în zona Mării Negre, perpetuarea incertitudinilor în zona Balcanilor de Vest, fragilitatea sistemului financiar internațional, spionajul și alte acțiuni ostile ale unor servicii de informații, activitățile și preocupările informative ale unor actori non-statali orientate spre influențarea actului decizional, inclusiv a deciziei politice, a mass-media sau a opiniei publice, proliferarea unor manifestari radicale, iredentiste sau extremiste care pot afecta drepturile și libertățile cetățenilor, coeziunea social sau relațiile inter-etnice, riscurile de sănătate publică, pandemii și degradarea mediului înconjurător și dezastrele naturale, inclusiv cele generate de schimbările climatice.
„Apărarea României reprezintă totalitatea acțiunilor intreprinse, a mijloacelor și metodelor specifice necesare pentru a proteja interesele, valorile și obiectivele naționale de securitate de riscurile și amenințările la care pot fi supuse. Succesul apărării duce la obtinerea securității, o stare care, în condiția sa ideală, ar fi caractetizată prin absenta riscurilor și a amenințărilor. Statul român dispune de două modalități prin intermediul cărora combate riscurile, amenințările și vulnerabilitățile identificate în acest document: pe de-o parte, concentrând resursele proprii, naționale, și pe de alta parte cooperând cu aliații și partenerii internaționali”, se arată în documentul adoptat marți în ședința CSAT.
De asemenea, în cadrul strategiei se explică faptul că, în zona apărării și securității naționale, riscul este definit drept probabilitatea de a se produce o pagubă semnificativă la adresa intereselor, valorilor sau obiectivelor naționale de securitate, în contextul acestei strategii, amenințările fiind factori cu origine externă prin care sunt afectate grav interesele, valorile și obiectivele naționale de securitate.
„Factorii din interiorul societății care potențează acțiunea amenințărilor sunt denumite vulnerabilități. Scopul Strategiei naționale de apărare este de a asigura un management modern și eficent al riscurilor, amenințărilor și vulnerabilitățiilor, urmărind, într-o primă fază, inventarierea, prevenirea sau reducerea lor și, ulterior, combaterea acestora. Raportul vulnerabilitate-amenințare este foarte important. Pentru o țară care parcurge pași importanți în direcția modernizării, cum este și cazul României, vulnerabilitațile pot fi la fel de importante precum amenințările. O criză majoră în domenii precum educația sau sănătatea pot vulnerabiliza statul, afectându-i funcționarea și diminuându-i capacitatea de reacție”, se mai arată în Strategia Națională de Apărare.
În preambulul scrisorii către președinții celor două Camere ale Parlamentului se specifică faptul că documentul oferă un instrument de lucru prin intermediul căruia statul și instituțiile sale specifice sunt chemate să răspundă eficient nevoii de apărare a țării, a intereselor, valorilor și obiectivelor naționale de securitate.
„Vă informez, pe aceasta cale, de disponibilitatea mea de a fi receptiv la recomandările membrilor Parlamentului cu ocazia dezbaterii și aprobării Strategiei Naționale de Apărare a Țării”, a precizat Traian Băsescu.
Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au decis, miercuri, ca termenul pentru redactarea raportului privind Strategia Națională de Apărare a Țării să fie 1 septembrie, Parlamentul urmând să dezbată documentul în sesiunea din toamnă.
„Președintele Traian Băsescu a transmis către Camera Deputaților și Senat Strategia de Apărare aȚării. (…) Birourile reunite au stabilit ca termenul pentru raport din partea comisiilor de specialitate să fie 1 septembrie 2010, urmând ca cele două Camere să discute strategia în sesiunea care începe la 1 septembrie 2010”, a declarat secretarul Camerei Deputaților, Dumitru Pardău.
CSAT a decis, marți, să înainteze Parlamentului, spre aprobare, Strategia de Apărare a Țării, propusă de șeful statului, Traian Băsescu declarându-se dispus să fie receptiv la recomandările membrilor Parlamentului cu ocazia dezbaterilor din forul Legislativ.
Președinția a informat, printr-un comunicat, că membrii CSAT au analizat Strategia de Apărare a Țării, propusă de președinte.
„În urma dezbaterilor din cadrul ședinței, a fost luată decizia de înaintare a documentului către Parlamentul României spre aprobare, în temeiul art. 65, alin. (2), lit f), din Constituția României, și al prevederilor Legii nr. 473/2004 privind planificarea apărării. Documentul reprezintă instrumentul de lucru în baza căruia instituțiile din domeniul securității naționale sunt chemate să elaboreze propriile strategii sectoriale ce vor conține măsurile concrete destinate contracarării și combaterii riscurilor și amenințărilor”, se arată în comunicatul Președinției remis MEDIAFAX după ședința CSAT de marți.
