Șefii mai multor consilii județene din regiunea Sud Muntenia și-au exprimat nemulțumirea față de corecțiile financiare aplicate în urma controalelor la proiectele pe fonduri europene, unii catalogând corecțiile drept „abuzuri”, alții propunând ca ANRMAP să plătească acolo unde a aprobat documentația
Președinții mai multor consilii județene din regiunea Sud Muntenia, reuniți joi, la Ploiești, în ședința Consiliului pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, și-au exprimat public nemulțumirea față de corecțiile financiare aplicate de autoritățile abilitate să facă verificări la proiectele pe fonduri europene derulate de autoritățile publice.
Astfel, șeful Consiliului Județean Giurgiu, Vasile Mustățea, a afirmat, în cadrul ședinței, că cea mai mare problemă pentru care sunt aplicate corecții este cea legată de achizițiile publice.
În acest context, Mustățea a spus că, în opinia sa, consiliile județene nu ar trebui să mai fie obligate să achite corecții financiare aplicate pe motiv de deficiențe în derularea achizițiilor publice în cazul în care Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP) a aprobat documentația și a publicat-o pe SEAP.
Șeful CJ Giurgiu a spus că ar trebui o reglementare legală în acest sens.
„Noi trimitem documentația la ANRMAP să o pună pe SEAP. Atâta timp cât ANRNMAP are obligația să o verifice, apoi o pune pe SEAP, (…) atâta timp cât ANRMAP a pus documentația pe SEAP, niciun alt organ care vine ulterior să mă verifice să nu mai poată să îmi dea corecții pentru încălcarea Ordonanței 34, pentru că ANRMAP este autoritatea de reglementare în domeniu. Vine un alt organism să îmi dea o corecție după ANRMAP. Aici este contradicția pe care ar trebuie să o rezolvăm legislativ. Dacă ANRMAP mi-a acceptat documentația, să nu mai primesc corecție”, a afirmat Mustățea.
Președintele Consiliului Județean Giurgiu a apreciat că „la ora actuală, în România, este un fel de întrecere socialistă’ în sensul în care ’toată lumea care vine (în control – n.r.) dacă nu dă o corecție înseamnă că nu și-a făcut datoria de control”.
„Trebuie să stopăm aceste abuzuri”, a spus Vasile Mustățea, care a precizat că în județul Giurgiu au aplicate corecții financiare de peste 10 milioane de lei.
Și șeful Consiliului Județean Călărași, Răducu Filipescu, a spus că Guvernul ar trebui să achite corecțiile financiare aplicate pentru nereguli în procedurile de achiziție care au fost aprobate de ANRMAP, întrucât ANRMAP, care ține de Guvern, a verificat documentația și ar trebui să răspundă pentru ceea ce verifică.
„Este foarte simplu. Acolo unde ANRMAP nu și-a coordonat punctul de vedere cu cel al Comisiei Europene, aprobând proiecte care au fost constatate a fi în deficit legislativ de către Comisia Europeană care a trimis auditul în România, în aceste cazuri vina nu este a consiliilor județene sau a echipelor care au lucrat la aceste proiecte, ci vina este a ANRMAP care nu și-a corelat legislația proprie cu cea europeană. ANRMAP este reprezentantul Guvernului și Guvernul trebuie să preia aceste sarcini, sarcina de plată a acestui tip de corecții financiare”, a spus șeful CJ Călărași.
Răducu Filipescu a spus că la nivelul Consiliului Județean Călărași au fost aplicate corecții financiare de aproape 14 milioane de lei.
Întrebat care este opinia sa privind acest subiect și dacă susține ideea ca Guvernul să suporte corecțiile financiare aplicate pentru nereguli în procedurile de achiziție, președintele Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma a spus că Guvernul ar trebui să achite corecțiile financiare impuse la proiecte pe motiv de nereguli în achizițiile publice verificate de ANRMAP.
„Din moment ce documentația a fost declarată validă de prima autoritate a statului care se numește ANRMAP, dacă ea greșește, atunci să plătească. Acolo nu trebuie să existe niște salariați care numai își iau banii și nu răspund de nimic, ci trebuie să fie salariați care să poarte răspunderea banilor pe care îi iau. (…) Să pună mâna să răspundă, să nu mai răspundă județele, pentru că atunci facem noi ANRMAP și închidem subiectul”, a spus Cosma.
Mai mult, șeful CJ Prahova a avansat ideea potrivit căreia în vara acestui an, mai exact în luna iulie, va fi adoptată o ordonanță de urgență a Guvernului care va prevedea preluarea la bugetul statului a corecțiilor financiare care se datorează „procedurilor de formă, nu de fond”.
„Această OUG o să prevadă preluarea de către bugetul statului a tuturor corecțiilor financiare care se datorează procedurilor de formă, nu de fond. Deci ce constată OLAF-ul că s-a furat, că nu s-a făcut lucrarea cum trebuie, că nu s-au respectat cantitățile și așa mai departe să se plătească de cei care au urmărit lucrările, respectiv de administrație. Ce se constată ca viciu de procedură după ce lucrarea s-a terminat, asta să plătească Guvernul. Punct. Pentru că ea a fost verificată de toate verigile statului”, a spus președintele Consiliului Județean Prahova.
Unul dintre proiectele pe fonduri europene derulate de Consiliul județean Prahova a promit o corecție financiară de sută la sută în urma verificărilor. Este vorba despre un drum județean care leagă Prahova de județul Dâmbovița și care a costat cinci milioane de euro. După inaugurarea drumului, acestui proiect i-a fost aplicată, inițial, o corecție financiară de 25 la sută pentru nereguli în procedura de achiziție, ulterior aplicându-se o corecție pe întreaga valoare a proiectului de cinci milioane de euro, corecție contestată în instanță, procesul nefiind finalizat.
Controalele făcute la proiecte pe fonduri europene în regiunea Sud Muntenia au impus corecții financiare de 30 de milioane de euro, cele mai mari corecții fiind făcute la proiecte de infrastructură rutieră, din cauza unor probleme în procedura de achiziție sau în derularea proiectului, a spus, joi, la Ploiești, directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, Liviu Mușat.
Prezent, joi, la Ploiești, unde a participat la ședința Consiliului pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, alături de președinții consiliilor județene și de primari din această regiune, directorul ADR Sud Muntenia a explicat ziariștilor că cele mai mari corecții financiare au fost aplicate proiectelor care au ca obiect dezvoltarea infrastructurii rutiere, proiecte derulate de autoritățile publice.
