Presa internațională relatează pe larg despre nominalizarea economistului Lucian Croitoru pentru funcția de premier al României, observând că acesta va avea dificultăți în obținerea sprijinului în Parlament, deși țara se confruntă cu probleme economice.
„Președintele Traian Băsescu l-a desemnat joi pe un economist independent, Lucian Croitoru, să formeze un nou guvern, în contextul termenelor cruciale pe care Bucureștiul le are de respectat pentru un împrumut acordat de FMI. Prin invitarea partidelor politice să acorde încrederea premierului-desemnat, Băsescu a anunțat că FMI a amânat o misiune programată la București săptămâna viitoare, în lipsa interlocutorilor”, notează agenția France-Presse.
„Președintele Traian Băsescu a desemnat un consilier al băncii centrale, Lucian Croitoru, pentru funcția de prim-ministru, după demiterea guvernului la începutul săptămânii de către Parlament. Piețele financiare, deși sunt încrezătoare în capacitățile lui Croitoru, par să fie îngrijorate în legătură cu posibilitatea obținerii aprobării Parlamentului”, subliniază agenția Reuters.
„România a fost afectată grav de recesiunea economică globală și este dependentă de împrumutul FMI pentru plata salariilor bugetarilor”, remarcă BBC News online.
„Președintele Băsescu l-a nominalizat pe Lucian Croitoru să formeze noul guvern după demiterea Cabinetului Emil Boc printr-o moțiune de cenzură. (…) România se pregătește de alegerile prezidențiale din 22 noiembrie, iar demiterea guvernului a adus țara într-o criză politică profundă, în condițiile recesiunii puternice”, scrie site-ul Novinite.com.
„Un economist și expert financiar a primit sarcina formării noului guvern al României”, notează agenția DPA, precizând că Lucian Croitoru nu face parte din niciun partid politic.
Le Monde observă că Lucian Croitoru a declarat că prioritățile sale se referă la organizarea de alegeri prezidențiale corecte și la menținerea angajamentelor față de UE, FMI și Banca Mondială. „De asemenea, premierul-desemnat a evocat obiectivul Bucureștiului de a adopta moneda euro în 2014, subliniind necesitatea respectării criteriilor Tratatului de la Maastricht vizând deficitul public mai mic de 3% din PIB și menținerea sub control a inflației”, notează Le Monde.
