Materialul din ediția de miercuri a ziarului nostru, care a prezentat un raport de specialitate legat de starea de degradare a unor biserici monument UNESCO din județul Suceava, a stârnit reacții. Reprezentantul din teritoriu al Ministerului Cultelor spune că situația nu este atât de gravă și că la monumente se lucrează susținut, punând la îndoială o parte a constatărilor din raport, în timp ce un preot paroh care are curaj să spună lucrurilor pe nume ne-a vorbit tranșant despre problemele serioase de la biserica pe care o păstorește.
Pictură restaurată într-o biserică cu acoperiș spart
Biserica monument UNESCO Sf. Cruce din Pătrăuți, cea mai veche ctitorie păstrată de la Ștefan cel Mare, se află, conform raportului realizat de Departamentul de Monitorizare a Monumentelor Istorice din cadrul Muzeului Bucovinei, printre lăcașurile de cult care au probleme serioase în ceea ce privește degradarea.
Conform raportului, marea problemă este acoperișul care nu mai asigură izolarea monumentului, ceea ce duce la infiltrații interioare. Trist este că asta se întâmplă în condițiile în care pictura a fost supusă unor ample lucrări de restaurare care au scos la lumină fresce ferite de intemperii timp de sute de ani.
„În clipa asta nu avem un cap limpede care să răspundă de monumente”
Preotul paroh care se ocupă de câțiva ani de această biserică monument UNESCO, Gabriel Herea, și care, incontestabil, s-a luptat mult pentru a o aduce în atenția meritată a turiștilor, este tranșant când vine de problemele de la biserică.
„În clipa asta nu avem un cap limpede care să răspundă de monumente. Eu pun în ultima vreme foarte acut o întrebare. Cine răspunde de Pătrăuți? Pentru că la prima vedere spunem că răspunde preotul, el e administrator, are cheia….și am spus că da, răspund eu. Mă întreabă: «Aveți bani de restaurare?» Nu am, le zic. «Păi nu răspundeți dvs.», mi se răspunde de la Ministerul Culturii. Ministerul este o instituție, eu vreau să știu cine răspunde ca persoană. Eu cui mă plâng? Nimeni nu răspunde la această întrebare, cine răspunde de Pătrăuți”, a descris haosul actual preotul Gabriel Herea.
„Avem o pictură valoroasă, grozavă…dar pe care plouă…. e o treabă nu ciudată, ci strigătoare la cer”
Acesta a ținut să precizeze că în lungul său trecut biserica a fost abandonată și a stat fără acoperiș mai bine de o sută de ani, astfel că infiltrațiile masive din pereți sunt în primul rând o veche moștenire. Totuși, nici în ultimii ani nu s-au făcut suficiente lucruri.
Preotul Herea a declarat: „Avem o pictură valoroasă, grozavă, restaurată în ultimii ani, dar pe care plouă…. e o treabă nu ciudată, ci strigătoare la cer. De ce? Pentru că nu reușim să ne coordonăm”.
El a precizat că au fost promisiuni și în acest an pentru refacerea acoperișului, însă până la urmă nu s-a concretizat nimic.
În interiorul bisericii, ne-a arătat preotul, apa infiltrată în pereți a afectat deja pictura originală de secol XV, iar în pronaos două din cele patru arce de susținere a cupolei sunt căzute, punând în pericol structura.
De precizat că la monumentele UNESCO intervențiile se fac numai cu avizul Ministerului Culturii
Reprezentantul Ministerului Culturii nu este alarmat
Aurel Buzincu, directorul Direcției de Cultură și Patrimoniu Suceava, reprezentantul din teritoriu al Ministerului Culturii, admite și el că sunt probleme la bisericile monument UNESCO din județ, însă nu le consideră alarmante.
Buzincu a declarat: „Se lucrează foarte mult. Dar lumea știe că pentru monumentele din județul Suceava, vorbim de toate, nu doar de cele UNESCO, trebuie câteva bugete naționale ca să le faci pe toate odată. Nu mai pun la socoteală faptul că lucrările nu se fac odată, lucrările de restaurare sunt de lungă durată”.
Contre între responsabili
El a pus la îndoială și o parte a constatărilor celor de la Departamentul de Monitorizare a Monumentelor Istorice din cadrul Muzeului Bucovinei, arătând că membrii comisiei sunt restauratori, însă s-au pronunțat și pe alte segmente care nu sunt de competența lor. De altfel, instituția pe care o conduce a înaintat Consiliului Județean, în septembrie, un raport propriu privind starea bisericilor monument UNESCO. Conform studiului, obiectivele se află în stare bună și foarte bună, calificativul „bun cu semnul întrebării” fiind acordat doar în cazul bisericii Pătrăuți.
Reamintim că un raport al unei comisii de specialiști din cadrul Muzeului Bucovinei arată că bisericile pictate monument UNESCO se degradează de la an la an, în cazul unora problemele fiind încă minore, în timp ce la altele problemele sunt majore și necesită intervenții urgente.
Probleme importante, arată raportul, sunt la Biserica Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, biserica din Arbore și cea din Pătrăuți, însă factorii de degradare își fac simțită prezența și la bisericile Mănăstirilor Sucevița și Voroneț.
„Căutăm cât de cât să salvăm ce se poate salva”
În ceea ce-i privește pe reprezentanții Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și intențiile bune ale acestora se opresc tot la bani.
Cătălin Axinte, consilier economic a declarat: „Lucrări la mănăstiri se fac, însă nu la toate. De exemplu la Moldovița, Sucevița, Dragomirna există proiecte de restaurare cu bani de la UE. La celelalte mănăstiri sunt proiecte în derulare, pe cont propriu, prin grija Înalt Prea Sfințitului, bani din cadrul Arhiepiscopiei, sau prin finanțări de la bugetele locale ori de la Consiliul Județean. Căutăm cât de cât să salvăm ce se poate salva. Dar sunt și locașuri de tip Bălinești, unde biserica e într-o stare de degradare accentuată și la care nu s-a făcut și nu se face nimic din cauza lipsei fondurilor”.
Așadar, ca o concluzie, lipsa de bani, dar și lipsa de implicare, cel puțin în câteva cazuri, pot îngropa definitiv adevărate bijuterii arhitecturale ale județului Suceava.
Importanța bisericii de la Pătrăuți
Ștefan cel Mare a construit biserici în ultimii 17 ani de viață, biserica din Pătrăuți fiind ridicată în primul an de construcții, în 1487. Ea a făcut parte din ansamblul singurei mănăstiri de maici ctitorită de domnitor, fiind destinată în special îngrijirii răniților din luptele purtate în preajma Cetății de Scaun a Sucevei.
Jefuită încă din secolul al XVI-lea, biserica a fost părăsită în repetate rânduri. A fost salvată la începutul secolului al XVIII-lea de Episcopul Calistru de Cernăuți, iar din a doua parte a secolului al XVIII-lea, lăcașul a servit ca biserică parohială.
În toamna anului 2003, la biserică s-au început ample lucrări de restaurare, ce au scos la lumină suprafețe de frescă de o inestimabilă valoare artistică și istorică.
