Prefectul Popescu l-a „desființat” pe Băișanu

Prefectul județului Suceava, Sorin Popescu, consideră că acuzațiile aduse la adresa sa și a instituției pe care o conduce de către liderul PNL Suceava, Alexandru Băișanu, sunt nefondate și lipsite de adevăr. În urmă cu două zile, Băișanu declarase, în cadrul unei conferințe de presă, că, din punctul său de vedere, actualul prefect, Sorin Popescu, tolerează încălcările legii. Fost prefect și subprefect al județului, Alexandru Băișanu a precizat că în momentul de față județul Suceava nu are prefect și că Sorin Popescu ar putea să fie considerat „cel mai slab prefect” pe care l-au avut sucevenii.
În replică, prefectul Sorin Popescu a prezentat, într-o conferință de presă, o serie de probleme și ilegalități pe care Alexandru Băișanu le cunoștea, le-a tolerat și nu le-a găsit rezolvare în timpul mandatului său.
Printre alte probleme prezentate, Sorin Popescu a declarat că supărarea lui Băișanu a fost declanșată de o acțiune începută la inițiativa sa, respectiv solicitarea în instanță a anulării a zece titluri de proprietate emise pentru 1,3 hectare de teren aflate în parcul dendrologic Șipote din centrul Sucevei.
Popescu a precizat că, în perioada în care Alexandru Băișanu era prefect al județului, o firmă a cumpărat mai multe suprafețe de teren aflate în parcul Șipote, care este proprietatea statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor. Prefectul județului a subliniat că terenul a fost cumpărat ca și teren agricol, deși parcul este proprietate publică a statului.
„Firma respectivă a început să întocmească documentația pentru a construi niște blocuri, a început să ceară avize, însă la un moment dat lucrurile s-au blocat la Agenția de Mediu, când s-a constatat că suprafața pe care societatea vrea să construiască este proprietate publică a statului, fond forestier. Și în afară de niște întâlniri cu anumiți directori de instituții deconcentrate la Prefectură, la vremea respectivă nu s-a luat nici o decizie”, a explicat Popescu.
Popescu crede că Băișanu s-a supărat pentru că părinții lui Băișanu au teren în parcul Șipote
Prefectul de Suceava a adăugat că, după ce a preluat funcția de prefect, a dispus constituirea unei comisii de verificare, care a inventariat toate suprafețele din parcul Șipote care au fost declarate teren arabil, când în realitate trebuiau să rămână în proprietatea publică a statului.
„Am identificat zece cazuri și m-am adresat instanței de judecată să spună dacă trecerea din domeniul public în cel privat s-a făcut legal sau ilegal. Într-adevăr, și probabil de aici e supărarea domnului Băișanu, printre actualii proprietari figurează și părinții săi, care au achiziționat teren în parcul Șipote, iar Instituția Prefectului a acționat în instanță și împotriva lor. Însă trebuie spus că Instituția Prefectului nu poate lucra cu jumătăți de măsură. Trebuie să fim egali cu toți cei în cauză, motiv pentru care ne-am adresat instanței pentru toate cele zece cazuri”, a mai spus Sorin Popescu.
Băișanu, acuzat că nu a avut grijă de proprietatea publică a statului
Prefectul județului a arătat că acesta este unul dintre cazurile în care Alexandru Băișanu nu s-a preocupat îndeajuns pentru a proteja proprietatea publică a statului, deși în perioada în care a condus Prefectura i-au fost sesizate mai multe cazuri de încălcare a legilor în vigoare.
Sorin Popescu a făcut referire la cazul unei persoane din comuna Stulpicani, Lucreția Șpaniuc, care a trimis Prefecturii nu mai puțin de zece memorii prin care solicita verificarea documentelor în baza cărora s-a înființat Obștea Gemenea – Stulpicani, căreia i se reconstituise dreptul de proprietate pentru o anumită suprafață de pădure.
„Cât a fost prefect domnul Băișanu, nu s-a luat nici o măsură, situația fiind tratată cu superficialitate. După învestirea mea ca prefect, la o singură solicitare a aceleiași persoane am constituit o comisie de verificare, iar în urma controalelor s-a constatat că Obștea Gemenea din comuna Stulpicani a primit o suprafață de 548,64 de hectare cu vegetație forestieră, în baza unor documente care atestau, de fapt, proprietatea fostei comune Gemenea. În aceste condiții am făcut o plângere penală la Poliție și am introdus o acțiune în instanță prin care s-a solicitat constatarea nulității absolute a deciziei Comisiei Județene de Fond Funciar prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea Obștii Gemenea. Iar până acum instanța s-a pronunțat favorabil Instituției Prefectului”, a spus prefectul de Suceava.
El a mai precizat că tot în perioada mandatului de prefect al lui Alexandru Băișanu, o firmă din Suceava a solicitat Prefecturii verificarea modului în care s-a emis un titlu de proprietate pentru o altă firmă, pentru un teren aflat în proprietate publică a statului. Popescu a arătat că Băișanu nu a considerat necesară formularea și introducerea unei acțiuni în instanță pentru constatarea nulității absolute a respectivului titlu de proprietate. Făcând referire la acest caz, el a precizat că, după ce a preluat funcția de prefect, a dispus reverificarea acestui caz, după care s-a inițiat o acțiune în instanță prin care s-a solicitat anularea titlului de proprietate.
„Prefectura nu este o societate comercială”
Pe de altă parte, prefectul a ținut să-i transmită lui Alexandru Băișanu că Instituția Prefectului nu este o societate comercială, motiv pentru care nu se pot compara rezultatele a două mandate, în funcție de anumite rezultate, cum ar fi profitul sau cifra de afaceri.
„Ca să putem compara două perioade, a mea și a domniei sale, vreau să arăt niște cazuri care au fost semnalate acestei instituții și mie și dumnealui. Nu vreau să implic Instituția Prefectului în dispute politice, dar vreau să îi răspund la acuzele legate de neimplicarea mea în soluționarea problemelor semnalate în comuna Slatina”, a declarat Sorin Popescu.
El a spus că problemele de la alegerile locale din Slatina nu îi pot fi imputate, pentru că la vremea respectivă nu era prefect. Cu toate acestea, Popescu a precizat că după ce a fost numit prefect și după ce a primit sesizări de la unii consilieri locali din Slatina cu privire la nerespectarea legislației privind achizițiile publice, privind disciplina în construcții și privind regimul silvic, a dispus înființarea unei comisii care a verificat toate problemele reclamate.
„După ce am primit rezultatele controalelor, Prefectura a făcut sesizări către toate instituțiile care se pronunță referitor la respectarea legii, printre care Inspectoratul de Stat în Construcții, Garda Financiară, Finanțe, Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice etc.. Deci nu poate să spună nimeni că Instituția Prefectului nu s-a implicat în această problemă”, a subliniat prefectul.
Referitor la acuzațiile aduse de Băișanu legate de neimplicarea în rezolvarea problemei legate de refuzul Consiliului Local Slatina de a emite o hotărâre prin care să constate încetarea mandatului de consilier și de viceprimar al lui Gheorghe Mogîrzan, rămas fără sprijinul politic al PNL, Sorin Popescu a spus că a solicitat deja instanțelor să oblige deliberativul din această comună să emită o decizie în acest sens.
Popescu spune că Băișanu a fundamentat eronat documentația cu necesarul de materiale pentru reconstrucția caselor
Făcând referire la activitatea sa ca prefect, Sorin Popescu a arătat că, de la preluarea mandatului său, a inițiat un proiect de lege pentru rezolvarea problemelor proprietarilor de terenuri aflate sub luciu de apă, proiect care a primit aviz favorabil și a inițiat un proiect de Hotărâre de Guvern aprobat de Executiv prin care salariații disponibilizați de la SC Min Bucovina SA vor primi salarii compensatorii.
De asemenea, Popescu a precizat că a fost primul prefect din țară care a emis un ordin în baza căruia a început verificarea tuturor transporturilor de materie primă din afara României către firmele din Suceava, inițiativă extinsă ulterior la nivelul întregii țări de către Ministerul Agriculturii și cel al Administrației și Internelor.
În același timp, Sorin Popescu a arătat că, de când a preluat funcția de prefect, a inițiat un proiect de Hotărâre de Guvern, în vederea preluării la rezervele de stat a unei părți din materialele de construcție solicitate în plus de Alexandru Băișanu.
El a precizat că acesta a fundamentat greșit documentația prin care a solicitat materiale de construcție pentru refacerea caselor distruse de inundațiile din anul 2008, cerând materiale în plus. Prefectul a arătat că valoarea materialelor aduse în plus a fost de circa șase miliarde de lei vechi, iar până în prezent, materiale în sumă de cinci miliarde de lei vechi au fost trimise la rezerva de stat, iar pentru diferență urmează să fie promovată o nouă hotărâre de Guvern.