A fost condamnată la 16 ani de pușcărie Doina Matei.
Doina este cea care, cu ceva vreme în urmă a ucis o tânără italiancă în metroul de la Roma, folosind ca armă o umbrelă.
Mama victimei a spus că s-a făcut dreptate, societatea italiană a decis că s-a făcut dreptate.
Și, totuși, eu cred că Doinei Matei i s-a făcut o nedreptate.
Nu mă refer la numărul anilor condamnării, pentru că, în orice societate o crimă trebuie pedepsită.
Mă refer la faptul că Doinei nu i s-a acordat nici o circumstanță atenuantă.
Judecătorii nici măcar nu au luat în considerare faptul că acea crimă ar putea fi un accident.
Judecătorii s-au comportat ca și cum, în toată lumea este cunoscut faptul că românii sunt criminali și folosesc cu predilecție umbrela ca armă atunci când trebuie să-și regleze conturile.
Urmărind cronicile evenimentelor criminale am observat că justiția italiană are două măsuri atunci când judecă.
O măsură pentru cetățenii italieni și o măsură pentru emigranți.
De exemplu, dacă o mamă italiană își ucide propriul copil de doar 5 anișori, cu lovituri necruțătoare de sucitor, este condamnată la 14 ani de închisoare.
Dacă un grup de tineri italieni se unesc într-o sectă satanică și-și ucid prietenii în timpul ritualelor, primesc doar 20 de ani.
Dacă o tânără italiancă ucide cu 97 lovituri de cuțit propria mamă și propriul frățior și organizează cu sânge rece împreună cu iubitul, otrăvirea tatălui, primește 14 ani de pedeapsă, din care 4-5 într-un institut de reeducare.
Dacă o emigrantă ucide, poate datorită unui gest instinctiv de autoapărare, este condamnată la 16 ani.
Acest caz îmi amintește de felul în care justiția italiană a rezolvat cazul lui Gigi (nume de fantezie ), un sucevean condamnat pentru crimă acu vreo câțiva ani în urmă.
Respectivul sucevean era un puștan de doar 18 ani, venit în Italia în încercarea de a scăpa de o sărăcie cruntă sau poate fascinat, ca mulți alți tineri, de imaginea unui occident ce părea poleit cu aur.
Când emigrezi și te găsești brusc într-un mediu necunoscut, și mai ales când ai 18 ani și te simți al nimănui, este ușor să apuci o cale greșită. Și astfel, tânărul despre care scriu a intrat într-un mediu dezgustător, cel al prostituției masculine.
Prostituția masculină este o activitate de la care unii dintre conaționalii noștri emigranți nu se trag îndărăt atunci când trebuie să-și rotunjească veniturile. Dar despre acest fapt voi scrie altădată.
Acum vreau să vă povestesc că, la un moment dat, ceva a funcționat greșit în relația dintre Gigi și un client de-al său, preot catolic excomunicat. Tânărul sucevean, cuprins de o furie criminală, ucide preotul cu o lovitură de cruce metalică în moalele capului.
Ce face justiția italiană ?
NU ține cont nici de frageda vărstă a românului, nici de situația anormală în care se zbătea viața sa, nici de faptul că gestul său criminal ar fi putut fi un gest extrem, împotriva unei violențe fizice.
Sentința ? Închisoare pe viață.
Acu încep să înțeleg de ce zeița dreptății este simbolizată cu spada într-o mână și balanța în cealaltă.
Spada este pentru procesele emigranților. Adică: „Te-am prins, te-am ars !”
Balanța este pentru cetățenii italieni.
Adică: „Hai s-o dăm la pace. Mai pui tu, mai las eu ! „
Moșgavrilă, de 10 ani emigrant în Italia
