– În satele de lipoveni din Dobrogea sau din nordul Moldovei, biserica adună, duminica sau de sărbători, oameni în portul tradițional.
Portul lipovencelor are linii mândre, care îndulcesc umbra bisericilor vechi cu mătăsuri și catifea vesel colorate.
Dacă cele din nordul Moldovei sunt mai “cuminți” și mai modeste, în portul de biserică, la lipovencele din Dobrogea se vede zvâcnirea mândră a neamului de aprigi cazaci.
Fustele ce plutesc până la pământ, mângâind gleznele, sunt ample, încrețite în talie și apretate. De multe ori, “supca” este suprapusă peste alta “supca”, ca veșmântul să aibă și mai mult volum.
Sus – cămașa și “cofta”, un fel de taior, de cele mai multe ori din catifea, bine strâns în talie. Pe sub cămașă, lipovencele se încing cu pois-ul – un cordon brodat cu alb sau/și roz, a cărui ciucuri atârnă peste fustă. Cercul pe care îl face pois-ul îl apără pe cel care-l poartă de rele.
Umerii sunt acoperiți de „salika” (un șal, de obicei brodat și îmbogățit cu ciucuri).
Dacă-i iarnă, “cutaveica” – un fel de cojocel croit foarte strâmt în talie și cusut ca o armonică la spate, o apără pe lipoveanca de ger.
Cele măritate poartă kicika – o tichie, de multe ori brodată și cu aplicații din mărgele, care strânge părul într-un coc. Peste kicika vine „kaseak”-ul, un fel de maramă, iar toate sunt acoperite de batic.
– Kicika este simbolul femeii măritate
La tinerele fete, părul este strâns într-o coadă împletită și legat cu „lenta”, dar și ele poartă batic, bine strâns sub bărbie.
Un accesoriu important al costumului de biserică este „lestovca” – mătăniile făcute din piele și migălos decorate, care se leagă în talie.
O altă costumație de biserică, caracteristică mai ales lipovencelor ce țin de bisericile așa numite „fără preot” (bespopovti), este un sarafan lung, vișiniu.
Portul tradițional de biserică al bărbaților lipoveni este alcătuit dintr-o cămașă, care se poartă deasupra unor pantaloni largi. Cămașa, fără guler, închisă până sus, poartă numele de „rubaska”, iar peste ea se leagă pois-ul, care la bărbați are broderii albastre, bleu sau negre.
Lipovenii din nordul Moldovei poartă la biserică o haină neagră, specială, numită “bichesca” sau “cufaica”, asemănătoare ca și croială cu straiul călugăresc. În Dobrogea, veșmântul poartă numele de “paddiovca” și este purtat mai mult de bătrâni.
Tradiția cere ca lipoveanul să nu se despartă de “pois” până la moarte. (Cornelia Petrescu – DIVERS – www.divers.ro) (Text publicat în cadrul campaniei PER, Diversitatea – o șansă în plus pentru viitor)




