Peste 60 la sută dintre părinți ar prefera să-și trimită copiii la studii în străinătate

Românii au o părere proastă despre învățământului românesc, astfel că 61 la sută dintre ei ar prefera să-și trimită copiii la studii în străinătate, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategii.
Sondajul realizat pe 1.316 indivizi cu vârste peste 18 ani, în perioada 6-8 septembrie, arată că aprecierea generală a românilor asupra învățământului național este negativă.
Cei mai mulți dintre români (61%) au în general o părere proastă și foarte proastă despre școala românească, în timp ce doar 36% au o părere bună și foarte bună. De asemenea, 61% dintre români ar prefera să-și trimită copiii la studii în străinătate.
Învățământul românesc, rupt de realitate
Comparativ cu învățământul din Uniunea Europeană, doar un sfert dintre români (26%) cred că în România este un învățământ mai bun, în timp ce 55% cred că învățământul românesc este mai slab. Principalele motive invocate pentru a justifica această evaluare negativă sunt legate de caracterul neaplicat, lipsa de dotare a școlilor și calitatea scăzută a actului educațional.
Totodată, învățământul românesc este perceput ca fiind preponderent centrat pe informație și rupt de realitățile de pe piața muncii.
Astfel că 69% dintre români consideră că învățământul românesc nu îi pregătește pe elevi pentru viață, ceea ce demonstrează un caracter formativ scăzut al învățământului actual.
Concluzia este întărită și de faptul că 78% dintre români apreciază că învățământul este centrat prea mult pe informație și mai puțin pe formarea de competențe. Evaluarea se regăsește și atunci când 77% respondenții afirmă că tinerii nu sunt pregătiți să facă față pe piața muncii, iar 95% dintre români consideră că reînființarea școlilor profesionale sau de meserii ar fi un lucru benefic.
Devalorizarea diplomelor
Respondenții sondajului IRES sunt de părere că școala românească scoate absolvenți slab pregătiți și se confruntă cu o devalorizare a diplomelor.
„Ruptura dintre actul educațional și cerințele de piața muncii este confirmată și de faptul că 71% dintre români consideră că absolvenții de facultate sunt slab pregătiți, iar 77% cred că diplomele nu mai au nici o valoare’, arată același document.
În opinia participanților la studiu, prestația ministrului actual al Educației este apreciată drept „modestă”.
Marea majoritate a respondenților (86%) spun că schimbările frecvente ale legislației din domeniul educației sunt prea frecvente, iar 80% susțin că dotarea școlilor este deficitară.
Un alt motiv de nemulțumire al românilor ține de nivelul scăzut al siguranței în scoli și exigența scăzută a profesorilor.
Astfel că 86% dintre părinți sunt îngrijorați de nivelul scăzut al siguranței în școli, 97% dintre români consideră că disciplina în școli ar trebui crescută, iar 74% dintre aceștia nu sunt de acord că exigența ar fi prea mare. Ca o confirmare a nevoii de disciplină, 84% dintre respondenți doresc reintroducerea uniformelor școlare, arată sondajul IRES.
Profesorii sunt percepuți de către participanții la sondaj ca angajați prost plătiți și relativ slab pregătiți.
Aproape 80% dintre români consideră că profesorii sunt prost plătiți, iar 51% apreciază că aceștia sunt slab pregătiți, în timp ce doar 41% cred că sunt bine pregătiți.
Totuși, învățământul de stat este perceput ca fiind mai bun decât cel privat (60%), doar 1/3 dintre respondenți având o părere contrară.
Învățământul din trecut, mai bun decât cel de azi
Respondeții consideră mult mai bun învățământul din trecut, decât cel de azi.
Învățământul din trecut este idealizat și considerat mai bun față de cel din prezent, 86% dintre români considerând că actualii elevi sunt mai slab pregătiți decât cei din trecut.
Actualul sistem de examinare este considerat ineficient, 71% dintre respondenți apreciind ar că trebui reintrodus examenul la liceu, iar 79%, examenul de treapta a II-a în liceu.
Meditațiile, la modă
Repondenții spun că apelul la meditații sau la ore suplimentare este la modă, 50% dintre părinți fiind în situația de a îmbunătăți actul educațional formal prin ore suplimentare.
Un motiv serios de îngrijorare pentru apelul la meditații este și faptul că 43% dintre români consideră că profesorii nu își fac datoria la școală.
Părinții elevilor apelează la meditații pentru că vor să aibă un copil bine pregătit (91%), la solicitarea profesorilor (43%) și pentru că și alți părinți fac același lucru (42%).
Cei mai mulți dintre părinții care își trimit copii la meditații sunt convinși că elevii sau copii lor vor avea note mai mari (52%) și că au șanse mai mari de a urma o facultate (57%). Matematica (88%) și limba și literatura română (60%) sunt materiile cel mai des invocate ca obiect al meditațiilor.
În opinia repondenților, prezența religiei în școli este considerată un act necesar. Numai 25% dintre români susțin că promovarea unui cult religios în școli ar trebui interzisă, în timp ce 72% sunt în dezacord cu studiul religiei.