Evreii din întreaga lume au celebrat, în aceste zile, Hanuca sau „Sărbătoarea luminilor”, care marchează rezistența iudaismului în fața tuturor vicisitudinilor. În acest an, sărbătoarea a început în seara de 25 decembrie și va dura până în seara de 1 ianuarie.
Duminică, în cadrul Comunității evreiești din Suceava a fost aprinsă a patra lumânare din seria celor opt care simbolizează victoria luminii asupra întunericului, urii și necunoașterii.
Dacă în anii trecuți pe masa de sărbătoare se afla o singură hanukia (sfeșnicul/menora cu opt brațe specific sărbătorii de Hanuca), acum au fost șapte, pentru luminarea gândurilor, în vederea deciziilor bune, și a inimilor, pentru toleranță, după cum a afirmat Dalia Golda, cea care a spus povestea miracolului de Hanuca.
Primele lumânări le-a aprins oficiantul religios Daniel Blumenfeld, care a rostit și rugăciunea specifică acestei sărbători, iar celelalte au fost aprinse de copii și de alți membri ai comunității evreiești sucevene.
Dalia Golda a arătat că cele 8 lumânări care se aprind succesiv în cele 8 zile ale sărbătorii de Hanuca semnifică, pe de o parte, că în timpul revoltei împotriva elenilor, care voiau să-și impună religia asupra iudaismului, uleiul din menora, deși puțin, a ars timp de 8 zile. Pe de altă parte, fiecare dintre cele 8 brațe cu lumânări reprezintă o valoare fundamentală a iudaismului: familia, tradiția, țara, unitatea (comunitatea), portul, identitatea, limba și istoria.
În prima seară se aprinde o lumânare, două lumânări în a doua seară, trei în a treia seară etc., până când, în a opta seară, toate lumânările sunt aprinse. Menora obișnuită are șapte brațe, dar cea pentru Hanuca (hanukia) are opt, simbolizând că faptele bune trebuie să continue.
Lumânările se aprind cu ajutorul unei lumânări ajutătoare numite shamash, iar menora se așază în dreptul unei ferestre pentru ca cel puțin încă o persoană să vadă lumina.
Dalia Golda a mai spus că tradiția acestei sărbători bucură toate simțurile – văzul, prin lumina lumânărilor care ard 18 minute; auzul – prin binecuvântările rostite, poveste și cântece; mirosul și gustul – prin dulciurile prăjite în ulei; pipăitul – prin jocul cu dreidelul sau sevivonul, un titirez cu patru laturi, specific sărbătorii, care are inscripționate litere care împreună formează acronimul pentru expresia „un mare miracol a avut loc acolo” (în diaspora) / „un mare miracol a avut loc aici” (în Israel).
În fiecare seară când se luminează hanukia sunt rostite două sau trei binecuvântări tradiționale și se mănâncă gogoși sau alte dulciuri prăjite în ulei. Urarea tradițională este Hag Hanuka sameah (Sărbătoare fericită de Hanuca).
Pentru toate comunitățile din România, președintele Federației Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic (FCER-CM), deputatul Silviu Vexler, a transmis că „Hanuca nu este doar un moment al bucuriei și al veseliei”, ci înseamnă „în primul rând, o sărbătoare a datoriei”.
„Shamash-ul, mica lumânare de la care se răspândește lumina timp de 8 zile, trebuie să fie un îndemn și o reamintire pentru fiecare evreu, pentru fiecare dintre noi, că avem obligația morală să facem și să aducem bine în jurul nostru, să ne asigurăm că nimeni nu este singur și că toți cei care doresc pot să-și (re)găsească drumul către comunitate și viața evreiască. Indiferent de cât de greu poate părea viitorul, indiferent de tot ceea ce veți vedea în spațiul public, fiți convinși că nu vom ceda și nu vom accepta niciodată că cineva să atace sau să înjosească viața evreiască și valorile iudaismului. Îmi doresc să fim înconjurați în permanență de lumină, mai ales atunci când întunericul încearcă să ne cuprindă. Să fim întotdeauna împreună”, a transmis președintele FCER-CM, Silviu Vexler.
