Casele de asigurări au făcut sute de contracte cu laboratoare de analize, fiecare dintre acestea fiind gata să mituiască pe oricine i-ar asigura existența contractului și, mai ales, dimensiunea suficientă, spune dr. Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate la Societatea Academică Română (SAR).
Reacția expertului SAR vine după ce procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au început urmărirea penală față de 42 de peroane, într-un dosar privind falsificarea de analize medicale și decontarea ilegală a acestora.
„În urmă cu aproape 10 ani, externalizarea laboratorului spitalului Colentina către firma directorului general al Casei de Asigurări București era privită cu invidie și respect de cei care doreau și, mai apoi, au reușit să imite modelul. Astăzi, firma respectivă a construit deja un spital (pe cale de a fi dat în funcțiune) cu 17 etaje! Exemple sunt multiple, sunt știute însă niciodată Procuratura nu a reacționat. Pînă acum un an, cînd s-a început urmărirea a 42 de fraudatori, dând o lovitură unei rețele bine puse la punct, care opera în București. Casa de Asigurări București și CNAS au luat măsuri pentru ca prin controale tematice și ca urmare a unor reclamații, astfel de situații să nu se mai repete. Oare?! Așa să fie?”, arată Paveliu, într-un material remis, vineri, agenției MEDIAFAX.
Potrivit medicului, actualul sistem „fragmentat” a fost creat tocmai ca „să poată fi abuzat și, ca atare, acest lucru se va produce și de acum încolo”.
„Pare de înțeles de ce în România se preferă existența a sute de laboratoare mici! Un oraș precum Köln, care funcționează în «patria» sistemului de asigurări de tip Bismarck – împrumutat și de noi – are doar un singur laborator central, o clădire cu multe etaje, care deservește toate cabinetele din jurul orașului pe o rază de 40 de kilometri, de unde probele sunt ridicate cu precizie de metronom de curieri, iar rezultatele sunt transmise în două ore prin e-mail! Spitalele folosesc același laborator central, iar repetarea unei investigații care a fost efectuată în ambulator în urmă cu câteva zile este de neconceput (este practic același laborator). Eficiența laboratorului este concordantă cu numărul de analize care se efectuează zilnic: zeci de mii de un anumit tip efectuate cu analizoare automatizate de mare randament, cu un cost per analiză de câteva ori mai mic decât cel al unui analizor de buzunar -folosit de orice aventurier care vrea să se îmbogățească de pe urma bolnavilor din România!”, a mai spus Paveliu.
Într-un astfel de sistem centralizat, toate costurile de producție sunt transparente, afișate, publicate și negociate cu toți actorii din sistem, adaugă Sorin Paveliu, citând colegiile medicilor care, în Germania, sunt separate pentru medicii de familie și cei specialiști, spitale și case de asigurări
„În plus, în Gemania, laboratorul beneficiază de o auditare externă permanentă, unele din probele efectuate fiind recoltate aleator în dublu exemplar și transmise către laboratoare de referință- pentru validare și calibrare. În acest context, nimeni nu se poate gândi cineva la fraudă din partea medicilor din ambulator sau a funcționarilor din asigurări”, a continuat expertul SAR.
Prin contrast, în România, casele de asigurări au făcut sute de contracte cu laboratoare mai mici și mai mari, fiecare dintre aceste entități fiind gata „să mituiască pe oricine i-ar asigura existența contractului și mai ales dimensiunea suficientă”, consideră medicul.
„Imaginea bătrânului bolnav cu biletul de analize în mână care se trezește cu ușa în nas, pentru că s-au terminat banii pentru analize, la câteva zile după începutul lunii, este ignorată și acceptată ca un truism, o banalitate, fără ca cineva să ia nici cea mai mică măsură în ultimii 12 ani! Între timp, cei care au pornit de la mici laboratoare de analize au ajuns să își dezolte afaceri de zeci și sute de milioane, garantând în fata băncilor tocmai cu morișca bine unsă și pusă la punct a analizelor cu CNAS”, a mai spus Paveliu.
Potrivit medicului, această poveste amară, cu hoți și păgubiți, demonstrează că sistemul sanitar nu va merge mai bine, în opinia lui, doar prin privatizare.
„Medicii care au participat la această morișcă morbidă sunt operatori privați, laboratoarele sunt societăți comerciale private! Iar dacă cineva crede că faptul că sistemul de asigurări (de stat) este cauza, ar trebui să-și arunce un ochi către fraudele din domeniul asigurărilor (private) casco și RCA”, a continuat expertul SAR.
Paveliu a mai spus că, în multe alte situații din domeniul sanitar, „Poliția încearcă să repare fără succes ce au stricat guvernele”.
„Nu e suficient să arestăm cât mai mulți – cei care le vor lua locul vor face la fel, sistemul e astfel creat încât să fie abuzat și controalele să fie dificile, ci să tăiem sursa acestei afaceri de la rădăcină. Acreditarea acestor sute de laboratoare (private sau publice) și deschiderea posibilității de a fi rambursate din bani publici au creat problema pe care o vedem. Nimeni nu îl impiedică pe ministrul Nicolăescu, cel puțin în principiu, să organizeze o licitație prin care să nu existe mai mult de un laborator la 3-400.000 de asigurați, cu prețuri de cost minimale, ca și în Germania spre exemplu”, consideră expertul SAR.
În dosarul decontărilor ilegale de analize, au fost arestate preventiv 22 de persoane, printre care zece medici specialiști și de familie, administratorii celor două laboratoare de analize vizate în acest caz (Uromed și CityLab), angajați ai acestora și asistente medicale, potrivit deciziilor luate de Tribunalul București, în 30 martie.
Astfel, au fost arestați preventiv Semseddin Daskiran și Suleyman Memitanly (administratorii laboratoarelor), Ioana Coconeanu (operator calculator CityLab), Alina Eremia (asistent medical la CityLab), Ana-Maria Baciu (biolog la CityLab), Irina Cristea (biolog la CityLab), Valentina Drăgușin (asistent medical), Monica Ursu (medic specialist obstetrică și ginecologie), Corina Gabriela Iancu (medic endocrinolog), Mihaela Pană (asistent medical), Rodica Lazăr Contes (medic specialist pediatrie și ecografie), Rodica Matei (medic), Mihaela Gheorghiu (medic), Anca Teleguță (asistent medical), Mihaela Liliana Ivașcu (medic de familie), Muteba Kanda (medic), Maria Munteanu (medic), Monica Țoca (medic), Mihai Stanciu, Kamal Osman, Marana Anda Iosup (medic de familie) și Mihaela Cristea (asistent medical).
În cazul altor 15 persoane, instanța a respins propunerea procurorilor de arestare preventivă, dispunând în schimb interdicția de a părăsi țara.
Cei 15 care vor fi cercetați în libertate, dar cu interdicție de a părăsi țara, sunt Sergiu Bârsan (medic cardiolog), Aura Nimigean (asistent medical), Dănuța Călin (asistent medical), Corina Pantazi (asistent medical), Dana Buduluca (asistent medical), Melania Pandrea (asistent medical), Teodora Marin (asistent medical), Cristian Alexandru Vasile Bugarin (medic de laborator la Uromed și apoi la CityLab), Bogdan Ioan Coculescu (medic de laborator la Uromed), Viorel Ordeanu (medic de laborator la Uromed), Crenguța Șerboiu (medic specialist radiologie), Mohamad El-Rifai (medic), Ileana Gheorghe (asistent medical), Teodora Popescu (jurist) și Luiza Ilioiu (operator calculator la Uromed).
Deciziile Tribunalului nu sunt definitive, ele fiind atacate cu recurs la Curtea de Apel București.
Parchetul de pe lângă Tribunalul București a anunțat că, în acest dosar, a dispus începerea urmăririi penale față de 42 de persoane, pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals intelectual și uz de fals, luare de mită și dare mită.
„Activitatea infracțională a constat, în principal, în fraudarea de către mai mulți medici și angajați ai unor laboratoare de analize medicale a bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate prin decontarea unor analize medicale care nu au fost efectuate în realitate, cauzându-se un prejudiciu de peste 500.000 de euro”, s-a arătat într-un comunicat al Parchetului Capitalei.
Medicii sunt acuzați că au emis aproximativ 14.000 de buletine de analize fictive pe numele a circa 800 de persoane, din valoarea cărora își opreau 10%.
