Patronatele și sindicatele din industria alimentară solicită o anchetă confidențială din partea Consiliului Concurenței și a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, care să investigheze posibilele abuzuri ale retailerilor față de furnizori.
„Ancheta trebuie să aibă neapărat un caracter confidențial pentru a permite producătorilor și furnizorilor să își exprime liber nemulțumirile, fără pericolul de a suporta anumite repercursiuni din partea retailerilor. Ancheta trebuie făcută sub forma unor sondaje punctuale, pe anumite practici care pot fi considerate abuzuri, cum ar fi taxa din spatele facturii, taxa de intrare în magazine, taxa de raft, taxa de deschidere pentru noile magazine, taxa de catalog, taxa de promoție”, se arată într-un comunicat comun al mai multor patronate și sindicate din agricultură și industria alimentară.
Ancheta este solicitată de Asociația Română a Cărnii, Asociația Producătorilor din Industria Laptelui, Patronatul Național al Viei și Vinului, Rompan, Federația Sindicală din Industria Alimentară și Federația sindicatelor din agricultură Agrostar.
Potrivit reprezentanților industriei alimentare, retailerii impun practici abuzive, care urcă artificial prețurile, reduc profiturile producătorilor, duc la falimentarea magazinelor de proximitate.
Printre practicile abuzive enumerate de patronate și sindicate se numără „taxele ascunse”, plătite pentru înscrierea pe lista de furnizori, promovarea produselor, acordarea de discounturi anticipate, compensații atunci când profiturile la vânzare au fost mai mici decât cele furnizate, plăți pentru acoperirea produselor pierdute, contribuții pentru amenajarea și deschiderea de noi magazine sau reducerea prețurilor, sub amenințarea de a nu le mai primi produsele la raft.
Aceste practici ale rețelelor de retail au condus la majorări de prețuri, ca urmare a includerii tuturor discounturilor și bonusurilor solicitate procesatorilor.
O altă practică reclamată de sindicate și patronate este impunerea unor clauze contractuale care nu reprezintă voința ambelor părți și care avantajează retailerii. De exemplu, producătorii spun că supermarketurile le impun să nu vândă la un preț inferior în alte magazine.
„Presiunea pe prețurile mici te sărăcește și te forțează să scazi calitatea”, a declarat, joi, într-o conferință de presă, președintele Federației Romalimenta, Sorin Minea.
Potrivit președintelui Patronatului Național al Viei și Vinului, Ovidiu Gheorghe, dezvoltarea excesivă a supermarketurilor și hipermarketurilor are ca efect negativ limitarea diversității de produse pentru consumatori.
„Există 100-120 de producători de vin care comercializează în comerțul organizat, dintre care doar 20, maxim 30 de producători sunt prezenți la raft pentru că supermarketurile impun condiții care nu sunt suportabile. Produsele nu dispar numai de la raft, ci și de la consumatori”, a declarat Gheorghe.
Totodată, reprezentanții producătorilor arată că politica „abuzivă” a supermarketurilor afectează afacerile magazinelor de proximitate și a producătorilor mici, locali, tradiționali, care nu pot satisface volumele și condițiile impuse de supermarketur, iar prin dispariția magazinelor de proximitate producătorii mici găsesc din ce în ce mai greu puncte alternative de desfacere.
De asemenea, extinderea marilor rețele de magazine, conduce și la aglomerări în zonele urbane. De altfel, producătorii cer ca hipermarketurile să nu mai fie construite în centrele orașelor.
Pe de altă parte, președintele Patronatului Rompan, Aurel Popescu, a arătat, în aceeași conferință, că unele hipermarketuri produc pâine în cantități mai mari decât le permite legea și o distribuie altor magazine din rețea.
„Sunt foarte multe magazine care au activitate de producție și declară că au vânzare pe loc, dar de fapt ele produc mai mult decât vând pe loc și distribuie și altor magazine. Autoritatea veterinară trebuie să-și facă datoria pentru că supermarketurile nu au spațiile adecvate pe care le au fabricile de pâine”, a declarat Popescu.
La rândul său, Minea a precizat că astfel de situații sunt întâlnite nu numai în cazul pâinii, ci și al altor produse alimentare.
„Există o lege a vânzărilor directe care spune că nu ai voie să produci mai mult de două tone pe săptămână și trebuie să vinzi doar în spații proprii sau în orașul de reședință, ori unele hipermarketuri produc două tone pe zi, iar distribuția se poate face în toată țara. Prețurile lor sunt sub prețurile noastre, ceea ce conduce la o concurență neloială”, a adăugat Minea.
Patronatele și sindicatele din industria alimentară și din domeniul agriculturii propun realizarea unui Cod de Bune Practici Comerciale pentru supermarketuri.
Producătorii vor să stabilească un astfel de cod pe modelul unei convenții similare încheiate anul trecut în Spania, între producători și marii comercianți.
„Toate acele cheltuieli suplimentare nu am spus să nu existe, am spus să fie transparente (…) Vrem ca acest cod să aducă transparență și să permită ca taxele plătitie supermarketurilor să fie facturate separat și să nu intre în costul produsului, așa cum se întâmplă acum”, a precizat Minea.
Negocierile pentru stabilirea unui document ar putea dura mult și ar putea fi tergiversate de operatorii de retail, având în vedere că în Spania negocierile au durat aproximativ trei ani, potrivit pre;edintelui Romalimenta.
Totodată, dacă documentul va fi semnat de producători și retaileri sub patronajul unor instituții publice precum Consiliul Concurenței, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale sau Ministerul Economiei și Finanțelor, încălcarea lui ar putea permite furnizorilor să acționeze în justiție retailerii.
Minea a mai adăugat că singurul retailer care s-a arătat dispus până în prezent să poarte discuții cu producătorii a fost Carrefour România.
O parte dintre membrii asociațiilor ar putea fi delistați de la rafturile marilor rețele de magazine pentru că au vorbit despre problemele pe care le întâmpină în relația cu retaileri, a spus Minea.
Problema puterii supermarketurilor a fost ridicată și în alte state din Uniunea Europeană și nu numai.
Parlamentul European a adoptat la sfârșitul lunii ianuarie o declarație scrisă prin care solicită Direcției Generale pentru Concurență să efectueze o anchetă privind efectele pe care concentrarea sectorului european de supermarketuri le are asupra micilor producători, a furnizorilor, lucrătorilor și consumatorilor și, în special, să evalueze abuzurile legate de puterea de cumpărare care ar putea fi generate de o astfel de concentrare.
Deputații au arătat că pe teritoriul Uniunii Europene sectorul de vânzări cu amănuntul este dominat de un număr din ce în ce mai mic de rețele de magazine și că acești distribuitori cu amănuntul își exercită controlul asupra accesului pe care îl au agricultorii și alți distribuitori la consumatorii din UE.
