Fondurile necesare pentru construirea Catedralei Neamului vor fi obținute printr-o linie de creditare de la una sau mai multe bănci, creditul având perioadă de grație până la finalizarea lucrării și va fi rambursat din donațiile credincioșilor ortodocși români din țară și străinătate, nu de la stat.
Precizarea a fost făcută de Patriarhia Română, într-un comunicat de marți, ca răspuns la afirmațiile reprezentanților Asociației Secular-Umaniste din România (ASUR), care cere statului să nu mai finanțeze construcția Catedralei Mântuirii Neamului.
„Chiar dacă legea nr. 261/2005 cu modificările ulterioare prevede sprijn de la bugetul de stat pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, ținând cont de actuala criză economică, în ziua de 3 iunie 2010, Patriarhia Română a adus la cunoștința opiniei publice faptul că, pentru edificarea viitoarei Catedrale patriarhale, fondurile necesare vor fi obținute printr-o linie de creditare de la una sau mai multe bănci. Creditul va avea o perioadă de grație până la finalizarea construirii Catedralei și va fi ramubursat din donațiile credincioșilor ortodocși români din țară și străinătate. În același timp, Patriarhia Română a anunțat că pentru construirea noii Catedralei patriarhale faza «la roșu», costurile sunt estimate la aproximativ 100 milioane de euro”, se arată în comunicatul citat.
Patriarhia Română consideră nedemnă încercarea de manipulare a opinei publice de către ASUR, care afirmă în mod tendențios că viitoarea Catedrală patriarhală va fi construită cu „bani care ar urma să provină, într-o proporție semnificativă, de la bugetul de stat, ascunzând adevărul că majoritatea contribuabililor la bugetul de stat sunt românii creștini ortodocși (87%)”.
„Noua catedrală patriarhală reprezintă, în mod indiscutabil, o necesitate practică, liturgică și misionară și un simbol al demnității naționale. În actuala catedrală patriarhală, inițial biserică mănăstirească din secolul al XVII-lea (1656-1658), spațiul este mic mai ales când slujesc împreună cei aproape 60 de ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din țară și din diaspora română sau când la slujbă participă și delegați ai altor bisericii ortodoxe sau reprezentanți ai unor confesiuni creștine din țară și străinătate. În plus, actuala catedrală patriarhală nu permite instalarea unui număr mai mare de scaune pentru persoane în vârstă sau pentru cei bolnavi”, a precizat sursa citată.
În legătură cu terenul situat în Calea 13 Septembrie, unde va fi construită Catedrala Mântuirii Neamului, sursa citată menționează că acesta a fost atribuit legal în proprietate Patriarhiei Române de către statul român și reprezintă „un act de dreptate, iar nu un privilegiu, așa cum, în mod tendențios, susțin cei se opun construirii Catedralei”.
Potrivit Patriarhiei, terenul reprezintă o reparație morală pentru cele trei biserici demolate din zona Dealului Arsenalului, Spirea Veche, Izvor și Alba-Postăvari și cele două lăcașuri de cult translatate pe alte amplasamente mascate de blocuri, Mihai-Vodă și Schitul Maicilor, pentru a se construi, în perioada regimului comunist, actuala clădire a Palatului Parlamentului.
„Ca atare, atribuirea în proprietate Patriarhiei Române a terenului pentru construirea unei catedrale patriarhale de utilitate publică reprezintă un act reparatoriu și responsabil din partea legiuitorului. Beneficiarii Catedralei vor fi, în primul rând, credincioșii din București, dar și români pelerini din țară și străinătate”, se mai arată în documentul citat.
Primăria Sectorului 5 al Capitalei a emis, în 3 septembrie, autorizația de construire și tot atunci, în prezența ierarhilor Sfântului Sinod și a celorlalți membri ai noii Adunări Naționale Bisericești a Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul Daniel a oficiat o slujbă de binecuvântare a începerii lucrărilor de organizare a șantierului pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului.
În prezent, la amplasamentul din Calea 13 Septembrie au început lucrările de organizare de șantier, iar, în paralel, continuă demersurile pentru deschiderea liniei de creditare și pentru selectarea constructorului, urmând ca, ulterior, să demareze construirea propriu-zisă a Catedralei.
„Considerăm nedemnă și antidemocratică atitudinea celor care persecută Biserica Ortodoxă Română pentru că își construiește o Catedrală (situație nemaiîntâlnită în cazul construirii de lăcașuri de cult de către alte confesiuni creștine din România), de vreme ce potrivit Constituției României și Legii cultelor (489/2006), în țara noastră Cultele religioase sunt autonome și sunt sprijinite de către stat. Legea recunoaște cultelor rolul spiritual, educațional, social-caritabil, cultural și de parteneriat social, precum și statutul lor de factori ai păcii sociale” (art. 7, alin. 1) și ca atare sprijină activitatea Cultelor”, mai arată Patriarhia.
Patriarhia Română precizează că are dreptul și responsabilitatea de a a construi viitoarea Catedrală patriarhală, „indiferent de complexele și interesele oculte ale celor care, cu ostilitate, încearcă pe orice cale să împiedice construirea acesteia în București – singura capitală a unei țări membre a Uniunii Europene fără o catedrală reprezentativă pentru credința și demnitatea poporului ei”.
Asociația Secular-Umanistă din România (ASUR) cere statului să nu mai finanțeze construcția Catedralei Mântuirii Neamului, „un proiect faraonic”, arătând că sunt 18.300 de biserici și doar 4.700 de școli generale.
„Printre altele, ridicăm problema construcției unui număr excesiv de biserici, de multe ori cu fonduri provenind de la bugetul de stat sau de la bugetele locale. Problema este cu mult mai acută atunci când ne aflăm în fața unui proiect faraonic, care se dorește realizat pe banii contribuabililor, Catedrala Mântuirii Neamului”, se arată într-un comunicat de luni al asociației.
ASUR a cerut autorităților stoparea finanțării din bani publici a construcției Catedralei și revenirea asupra deciziei de transferare în proprietatea Patriarhiei BOR a celor 11 hectare de teren pe care se dorește amplasarea contrucției.
