Federația Națională a Asociațiilor de Părinți este nemulțumită de faptul că profesorii fac, în ultimii ani, grevă numai în timpul evaluărilor și reclamă incapacitatea patronatelor și sindicatelor de a avea o comunicare eficientă și constructivă.
„Părinții, în calitate de reprezentanți ai beneficiarilor direcți ai procesului de educație – elevii, sunt îngrijorați de incapacitatea instituțiilor responsabile – patronat și sindicate – de a avea o comunicare eficientă și constructivă. Astfel, în ultimii ani, în perioada desfășurării diferitelor forme de evaluare ale copiilor, federațiile sindicale organizează greve”, se arată într-un comunicat de joi al Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți (FNAP).
Reprezentanții FNAP admit că este o formă legală de protest și că este dreptul sindicatelor să recurgă și la grevă, dar se declară „contrariați” de faptul că se ajunge la această formă de protest deși la toate dezbaterile din ultima perioadă unele federații sindicale și ministrul Educației au confirmat faptul că există un dialog constructiv între cele două părți.
FNAP mulțumește cadrelor didactice care au ținut, joi, orele de curs și au participat la proba de evaluare a competențelor digitale din cadrul examenului de bacalaureat.
„Oare calea dialogului, a comunicării trebuie forțată cu aceste acțiuni care afectează procesul educațional? Apreciem în mod deosebit și mulțumim cadrelor didactice care azi sunt prezente la ore și mai ales la proba de evaluare a competențelor din cadrul examenului de bacalaureat. Suntem cu toții conștienți că sistemul de educație din România trebuie reformat, ne-am asumat acest lucru și este important să colaborăm astfel încât parteneriatul școală-elev-părinte să dea roade, să așezăm pe alte principii educația și să renunțăm la pozițiile de forță”, mai scriu reprezentanții părinților.
Aceștia susțin că reforma în educație presupune finanțare și resursă umană calificată și motivată, iar motivațiile demersului federațiilor sindicale se referă numai la drepturi salariale, norme didactice, componența Consiliilor de Administrație și modul în care acestea sunt afectate de propunerea legislativă a Legii educației.
„Problemele legate de infrastructură, inclusiv dotarea laboratoarelor, schimbările legate de metodologia de admitere la liceu și examenele de bacaluareat și impactul acestora asupra copiilor, faptul că după finalizarea ciclului de învățământ obligatoriu elevul nu are nicio competență care să-i folosească în viață, reforma curriculară nu sunt probleme care să fie în atenția sindicatelor, chiar dacă au semnat Pactul Național pentru Educație”, se mai arată în comunicat.
Cadrele didactice afiliate la Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația „Spiru Haret” și Federația Educației Naționale au intrat, joi, în grevă generală de o zi, nemulțumite de scăderea veniturilor după intrarea în vigoare a legii salarizării, de disponibilizările anunțate și de noua Lege a educației.
Protestul nu afectează însă toate școlile și centrele de evaluare în care este susținută proba de evaluare a competențelor digitale din cadrul examenului de bacalaureat. Unii profesori din câteva județe au decis să nu susțină acțiunile de protest, astfel că în unele școli cursurile se desfășoară normal, iar în 750 de centre de evaluare are loc proba de competențe digitale de la examenul de bacalaureat.
Joi trebuiau să susțină proba de bacalaureat aproape 31.000 de elevi, în 886 de centre de evaluare.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Educației, Melania Vergu, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX că aproximativ 4.900 de elevi nu susțin proba de bacalaureat din cauza grevei profesorilor, protestul afectând 136 din cele 886 de centre de evaluare.
Sindicaliștii din învățământ au avertizat că dacă autoritățile nu găsesc o rezolvare la problemele din educație, ar putea intra în grevă generală pe termen nelimitat, la sfârșitul lunii mai – începutul lunii iunie, care va duce la neîncheierea situației școlare, deci la blocarea anul școlar.
Bugetarii care cred că prin grevă vor obține bani suplimentari la salariu se înșală, deoarece majorări salariale nu pot rezulta decât din eficiență și productivitate, fundamentat pe o bază sănătoasă a economiei, a declarat, joi, premierul Emil Boc.
