Ministrul Muncii Paul Păcuraru a declarat, miercuri, că dacă angajatorul acordă salariatului mașină, casă, telefon în pachetul de serviciu, acestea nu se impozitează, dar dacă le dă cu caracter personal, este obligat, conform Codului Fiscal, să le includă în baza de contribuții de asigurări sociale.
„A fost greșit interpretată de către presă povestea cu chiriile, cu salarii, cu mașinile de serviciu și cu telefoanele mobile. Dacă angajatorul acordă angajatului mașină de serviciu, telefon, o casă cu chirie de serviciu, acestea nu se impozitează. Se impozitează doar dacă din alte fonduri decât cele salariale angajatorul le susține cu caracter personal. Aceste situații sunt supuse contribuției de asigurări sociale. Angajatorul dacă dă aceste facilități în pachetul pe care-l oferă – mașină, telefon sau chirie pe casă – de serviciu, nu sunt supuse contribuțiilor. Dacă le dă cu caracter personal, atunci e obligat, conform Codului Fiscal să le includă în baza de contribuții de asigurări sociale”, a explicat Păcuraru.
Demnitarul a arătat că problema lărgirii bazei de impozitare a fost introdusă prin Legea 250/ 2007 de modificare a Legii 19, pentru majorarea pensiilor și că o dată cu majorarea pensiilor, în textul legii au fost votate și articolele legate de extinderea bazei de impozitare, în așa fel încât să fie asigurate veniturile necesare majorării.
„Toate veniturile cu caracter salarial care nu se suportă din fondul de salarii, sunt și ele supuse contribuției de asigurări sociale. Ordonanța a modificat baza de impozitare în sensul că la fondul de salarii clasic, la sporurile care erau supuse contribuției, s-au adăugat toate celelalte venituri care până acum nu erau impozitate – prime, stimulente, sporuri sau orice venit cu caracter salarial care nu era până atunci impozitat. Asta a făcut ca la nivelul casei de pensii, odată cu aplicarea acestui act normativ, să se creeze resursele financiare necesare plății majorării pensiilor”, a precizat Păcuraru.
El a arătat că ordinul ministerial nu este nimic altceva decât „explicarea cuvânt cu cuvânt a ordonanței”.
Ministerul Muncii a precizat, miercuri, că, la solicitarea agenților economici, a fost emis, în 8 februarie, un ordin ministerial care explică doar noțiunea de „venit brut realizat” din textul OUG 91 din 26 septembrie 2007 privind modificarea și completarea actelor normative din domeniul protecției sociale.
Inițial, ordonanța a fost aprobată de Guvern în 26 septembrie 2007, prevederile actului normativ urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2008.
În urma solicitărilor agenților economici de a se explica sintagma „venit brut realizat”, ministrul Muncii a emis un alt ordin, prin care explică acest termen.
În consecință, ministrul Păcuraru a emis Ordinul din data de 8 februarie, prin care explică la ce se referă venitul brut realizat, și care nu aduce nicio modificare prevederilor legale deja existente. Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial în 14 februarie 2008.
Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse (MMFES) a explicat, miercuri, că până la apariția Legii 250/2007 pentru modificarea Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, baza de calcul a contribuției individuale o reprezenta salariul individual brut realizat, inclusiv sporurile și adaosurile, în cazul asiguraților cu contract individual de muncă.
„Baza de calcul a contribuției angajatorului era constituită din totalul salariilor individuale brute/veniturile realizate de asigurați, defalcat pe condiții de muncă, plafonat la cinci salarii medii brute pe economie”, se arată în comunicat.
Potrivit MMFES, odată cu apariția Legii 250/2007 s-au produs anumite modificări în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, care au condus la încălcarea principiului contributivității potrivit căruia „contribuția de asigurări sociale datorată de angajatori reprezintă diferența dintre nivelul cotelor de contribuții de asigurări sociale stabilite diferențiat, în funcție de condițiile de muncă, prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat, și nivelul cotei contribuției individuale de asigurări sociale”.
„Pentru eliminarea acestei neconcordanțe provocate de actul normativ mai sus amintit a fost promovată Ordonanța de Urgență nr. 91/2007 prin care a fost clarificată sintagma «venit brut realizat lunar», precum și baza de calcul a contribuției angajatorului ca fiind suma veniturilor care constituie baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale”, se mai arată în comunicat.
Ministerul precizează că ordinul ministrului Muncii din 2007 a preluat sintagma „venit brut realizat” fără a detalia structura elementelor care compun acest venit, astfel că Ordinul din 8 februarie 2008 nu face decât să răspundă solicitărilor venite din partea agenților economici, fără a aduce vreo modificare.
„Urmare a numeroaselor întrebări formulate de agenții economici s-a promovat Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr.92/2008 prin care se detaliază atât veniturile brute realizate în bani, cât și cele în natură, categorii de venituri care se regăsesc și în Codul Fiscal, fără a aduce nimic nou față de prevederile legale deja existente. De precizat că aceste venituri constituie bază de calcul a punctajului avut în vedere la stabilirea pensiei, ceea ce conduce la creșterea pensiei cuvenite contribuabilului”, se mai arată în comunicat.
Ordinul emis pe 8 februarie de ministrul Muncii Paul Păcuraru, pentru a clarifica sintagma „venitul brut realizat lunar”, menționează că aceasta se referă la venituri în bani, venituri în natură și pensii.
Astfel, veniturile în bani se referă la salariile/indemnizațiile de bază brute, inclusiv indemnizațiile de conducere, salariile de merit, indexări, compensări și alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază.
De asemenea, veniturile în bani cuprind și drepturile de soldă lunară și alte drepturi acordate soldaților și gradaților voluntari, sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu, plătite pentru condiții deosebite de muncă, activitate desfășurată în mediul rural, în zone izolate, munca prestată în schimbul de noapte, îndeplinirea unor sarcini, activități și responsabilități suplimentare funcției de bază, sporul de fidelitate și altele asemănătoare.
Sumele plătite pentru timpul nelucrat, sumele acordate cu ocazia ieșirii la pensie, premiile anuale și cele din cursul anului, sumele plătite conform legii sau contractelor colective de muncă, fac parte tot din venitul în bani al angajatului.
Venitul în bani cuprinde și alte adaosuri la salarii, cum sunt bonusuri, stimulente, compensații, indemnizația pentru concediul de odihnă neefectuat, sumele rezultate prin „plata cu ora”, gărzi, indemnizații clinice, sumele acordate, potrivit legii, contractului colectiv de muncă sau contractului individual de muncă, în cazul încetării raporturilor de muncă, încetării raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici, a mandatului sau a calității de membru cooperator, ca urmare a concedierilor individuale ori colective, indiferent de denumirea, cuantumul și durata acordării acestora.
Ajutoarele asimilate prestațiilor sociale, indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ (sindicate, asociații, fundații), cadourile în bani oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaților cu ocazia Paștelui, zilei de 1 Iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 Martie sau cu orice altă ocazie sunt cuprinse tot în veniturile în bani.
Sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, în adunarea generală a acționarilor, în consiliul de administrație, în comitetul de direcție și în comisia de cenzori, indemnizații de ședință acordate, membrilor comisiilor constituite la nivelul autorităților și instituțiilor publice, sumele primite de către diverse persoane fizice, altele decât cele autorizate, potrivit legii, să desfășoare activități independente, ca urmare a desfășurării unor activități profesionale (cum ar fi cele din domeniul asigurărilor, marketingului, publicității, imobiliar etc.), sumele primite în baza unor convenții civile de prestări de servicii sau contracte de colaborare, sunt incluse tot la veniturile în bani.
Veniturile în natură cuprind plata în natură a unei părți din salariu, sub forma unor facilități acordate de angajator conform Codului muncii, utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepția deplasării pe distanța dus-întors de la domiciliu la locul de muncă, contravaloarea chiriei sau a unei părți din aceasta și, după caz, a utilităților, suportate de către angajator, cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum și alte bunuri sau servicii oferite gratuit ori la un preț mai mic decât prețul pieței, împrumuturi nerambursabile, anularea unei creanțe a angajatorului asupra angajatului, abonamentele și costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal, permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scop personal, primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariații proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plății primei respective, altele decât cele obligatorii.
În ceea ce privește calculul pensiilor, punctajul anual al asiguratului se determină pe baza venitului brut realizat lunar, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care au constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale.
Beneficiază de majorarea punctajului prevăzută la art. 78 alin. (8) din lege persoanele care, după îndeplinirea cumulativă a condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă prevăzute de lege, contribuie o anumită perioadă la sistemul public de pensii. Această majorare se aplică numai punctajului corespunzător perioadei de stagiu de cotizare, realizată după îndeplinirea cumulativă a condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă.
Majorarea punctajului se acordă și în cazul recalculării pensiilor, reglementată la art. 95 din lege, folosindu-se aceeași procedură.
