Romanian Angel Appeal a înaintat Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaților o propunere pentru reglementarea și organizarea ocupațiilor de bonă și babysitter, potrivit căreia o bonă ar putea să ofere simultan, la domiciliul său, servicii pentru cel mult șase copii de peste șase ani.
Propunerea legislativă a organizației neguvernamentale face diferența între bonă și babysitter în sensul în care un babysitter este o persoană acreditată care poate acorda servicii de îngrijire și supraveghere la domiciliul copilului, în timp ce o bonă ar putea să asigure aceleași servicii atât la domiciliul copilului, cât și la cel propriu.
Documentul înaintat Comisiei pentru drepturile omului prevede că o bonă poate să ofere simultan, la domiciliul său, servicii de zi pentru cel mult patru copii care au între trei luni și șase ani, iar pentru copii care au peste șase ani o persoană cu o astfel de calificare va putea oferi simultan servicii pentru cel mult șase copii.
Reprezentanții Romanian Angel Appeal au precizat că, în România, există deja o rețea de aproximativ de 2.000 de persoane calificate în meseria de bonă sau babysitter și susțin că reglementarea acestor ocupații ar aduce beneficii atât familiilor cu copii mici, care ar avea garanția că de copii lor se vor ocupa persoane pregătite și testate psihologic anterior începerii activității, cât și femeilor șomere, care cu greu reușesc să-și găsească de muncă în România, dar și bugetului de stat, prin faptul că aceste persoane nu vor mai lucra la negru, așa cum se întâmplă în 90% din cazuri, în prezent.
Inițiatorii proiectului de act normativ propun ca bonele să poată lucra ca persoane fizice autorizate sau cu contract individual de muncă. În cazul în care ar opta pentru a lucra ca persoană fizică autorizată, plata acestora ar urma să se realizeze pe bază de tarif orar.
Ce face o bonă
În desfășurarea activității, bona sau babysitterul ar trebui să furnizeze cel puțin următoarele servicii: îngrijirea și supravegherea copilului, hrănirea acestuia, acordarea primului ajutor în caz de îmbolnăvire, accidentare, informarea reprezentanților legali ai copilului cu privire la apariția unor situații deosebite și însoțirea copilului la activități recreative, culturale, artistice, sportive și școlare proprii vârstei sau sprijinirea acestuia pentru desfășurarea unor asemenea activități, precum și realizarea de activități în vederea dezvoltării de abilități de viață independentă, se mai arată în proiect.
În proiectul de propunere legislativă se mai prevede că poate fi bonă sau babysitter orice persoană care a împlinit 18 ani și are capacitate deplină de exercițiu, a absolvit învățământul obligatoriu, are o stare de sănătate bună atestată de medicul de familie, în mod obligatoriu, cel puțin o dată pe an și prezintă garanții cu privire la îngrijirea și supravegherea copiilor, evidențiate prin evaluare socială și psihologică, realizată obligatoriu cel puțin anual.
În cazul bonei care oferă servicii la domiciliu, ar trebui să se asigure drept de folosință asupra unei locuințe care acoperă în mod corespunzător necesitățile de preparare a hranei, de igienă, supraveghere, odihnă și spațiu ale utilizatorilor săi.
De asemenea, persoanele care ar dori să aibă o astfel de meserie vor trebui să facă dovada că au urmat cursuri de formare, organizate de furnizori publici sau privați, autorizați de Autoritatea Națională pentru Calificări sau că dețin un certificat care atestă evaluarea competențelor de babysitter.
Romania Angel Appeal a precizat că există deja metodologia de formare pentru bonă și babysitter, aceasta cuprinzând 120 de ore de pregătire teoretică și 240 de ore de practică.
Registru național al bonelor și babysitterilor din România
Inițiatorii propunerii legislative susțin și necesitatea organizării unui registru național al bonelor și babysitterilor din România, precum și a unor birou național al bonelor și babysitterilor, ca departament în cadrul Direcției Protecția Copilului din Ministerul Muncii.
Totodată, inițiatorii susțin că proiectul de lege nu implică o diminuare a veniturilor de stat, deoarece implementarea acestuia ar reduce fenomenul de muncă la negru, prin stimularea persoanelor care își desfășoară activitatea în acest domeniu de a intra în legalitate și, pe cale de consecință, se va ajunge la creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor.
În nota de fundamentare a proiectului se menționează că, în prezent, salariul mediu lunar al unei bone sau al unui babysitter este de 1.100 de lei, iar acest venit net determină un cost lunar total cu plata acestui salariu în valoare de 1.850 de lei atât pentru cazul în care bona este angajată cu contract individual de muncă, cât și pentru cei care sunt persoane fizice autorizate.
Parlamentarii prezenți la dezbaterea de marți în care a fost prezentat acest proiect au susținut necesitatea reglementării acestui domeniu, solicitând însă completarea proiectului cu standardele de calitate pentru astfel de servicii, dar și cu alte elemente tehnice care, în prezent, fac anumite prevederi neclare, în opinia lor.
La dezbateri a participat și adjunctul Avocatului Poporului Ionel Oprea, care a apreciat că proiectul vine într-un moment foarte bun, pentru că, în opinia lui, stimulează crearea de noi locuri de muncă, aduce noi venituri la bugetul de stat, dar este și în interesul superior al copilului.
