Oaspeți la microfon: ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților

În perioada 1 august – 30 decembrie, Bucovina este promovată internațional pe unde radio, în cadrul unui proiect inițiat de Radio România Internațional (RRI). Pentru ascultătorii emisiunilor în limba ucraineană, a fost lansat un concurs cu întrebări despre Bucovina.
La finalul concursului „De 15 ani împreună” vor fi aleși patru finaliști, care vor beneficia de un sejur de șapte zile la pensiunea Passiflora din Bucovina.
Partener media în acest proiect de promovare a Bucovinei, inițiat de Radio România Internațional (RRI), este cotidianul Monitorul de Suceava, care va publica în paginile ziarului reportaje de pe meleagurile Bucovinei, realizate de redactorii RRI.
În periplul său prin Bucovina, redactorul Daniel Onea de la Radio România Internațional (RRI) a făcut un popas la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, unul dintre cele mai mari centre eparhiale din România, unde l-a avut ca invitat, la microfon, pe ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților.
Portret
ÎPS Pimen s-a născut în data de 25 august 1929, în satul Herăști, comuna Grebănu, din județul Buzău. Mare iubitor al naturii, a crescut într-o familie simplă, de la țară, care l-a învățat ce înseamnă respectul pentru natură și viețuitoare. De mic copil, ducea animalele la păscut și obișnuia să numere cei șapte munți ai Vrâncioaiei. Soarta, însă, l-a adus în Bucovina, încă din 1957. Deși a primit propuneri pentru a fi episcop în Canada sau în Statele Unite ale Americii, nu a putut să se despartă de România.
„Oamenii din această zonă a Sucevei, denumită și Bucovina, sunt niște oameni deosebiți. Au un cult al muncii, lucrează ordonat. Au foarte multă dragoste de biserici și adună din puținul lor. Datorită muncii și credinței lor îi ajută pe cei din afara eparhiei cu material lemnos, cu cereale și chiar cu mână de lucru. Am construit patru cămine de copii și de bătrâni la construcția cărora au participat voluntari în număr foarte mare. Ceea ce caracterizează această eparhie, Bucovina, sunt bisericile vechi, declarate monumente istorice. Șapte dintre ele sunt în evidența UNESCO. Sunt biserici din lemn după tradițiile din timpul domnitorului Dragoș Vodă, biserici din piatră cu pictură interioară și exterioară: Voronețul, Sucevița, Moldovița, Humorul, Vatra Moldoviței, Mălinești și altele. Acestea au o bogată colecție de carte veche, miniaturi de evanghelie pe pergament încă din secolul XV, broderii, la Putna, tot din secolul XV. Merită să faci un drum chiar și pentru o singură broderie”, le-a povestit ÎPS Pimen, pe unde radio, ascultătorilor RRI.
Oaspetele redactorului Daniel Onea a mai completat că „Biserica nu are nici o putere când resursa principală, o proprietate întinsă, cu păduri, este confiscată. A fost confiscată de comuniști, iar clasa politică de după 1989 refuză prin tergiversare să o retrocedeze, cu motive fără acoperire legală. Ne îndurerează adânc când vedem atâta indiferență față de aceste valori de patrimoniu, când vedem atâta necinste. În perioada comunistă, deși întâmpinam greutăți, aveam o speranță să fim salvați de americani și de occidentali. Iată că am scăpat de sovietici și suntem acum în Uniunea Europeană. Nu cunoaștem nici o binefacere a Uniunii Europene în ceea ce privește aceste valori de patrimoniu. Acești oameni din comunitatea europeană știu cât e de coruptă justiția română. Nu pot impune, dar pot atrage atenția. Ei atrag atenția, dar în zadar.”
Întrebat de redactorul RRI, cum reușesc bucovinenii să-și păstreze credința, să meargă duminică de duminică la biserică, ÎPS Pimen a explicat: „S-a păstrat prin muncă, prin dragoste de țară și de biserică. Aceste virtuți îi caracterizează îndeosebi pe bucovineni. Dragostea de muncă a slăbit în multe zone ale țării, în Bucovina nu a slăbit. Dragostea de țară și biserică a fost o permanență. În timpul ocupației austriece, a Imperiului Austriac, bucovinenii s-au luptat atât pentru păstrarea proprietăților, dar și pentru păstrarea tradițiilor bisericii noastre. Împărații Austriei au respectat biserica și proprietatea bisericii. Au vrut să cumpere moșia de la Rădăuți, care făcea parte din fondul bisericesc, iar când Mitropolitul de la acea vreme a răspuns că nu se pot vinde, potrivit canoanelor bisericii, Împăratul a dat ordin pentru încetarea oricăror tratative de cumpărare. Un străin de neam și de credința neamului a respectat proprietatea.”
Crăciun în Bucovina, pentru Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuțiului
ÎPS Pimen a ținut să mai spună: „Crăciun în Bucovina înseamnă biserici pline de credincioși. În Bucovina înseamnă daruri făcute de credincioși la spitale și la cei săraci. În Bucovina, Crăciunul înseamnă obiceiuri ocazionate de Anul Nou și de nașterea omului. Dar să vedeți și un Paște în Bucovina. Acesta înseamnă, ca și la Crăciun, costume tradiționale, dar și prezența la biserică a credincioșilor, cu nenumărate feluri de mâncare pe care le binecuvântează biserica. Iar dacă vorbim de mâncare, trebuie spus că atât la Crăciun, cât și la Paște, și în orice zi, orice fel de mâncare gătită de bucovinence place la orice om de pe fața întregului pământ. Pentru că este cu un gust echilibrat, care place tuturor”.
Poftiți în Bucovina
„I-aș pofti pe cei iubitori de turism și de cunoaștere a lumii să vină în orice anotimp, să viziteze mănăstirile și mai ales satele din zona de munte. Fie iarnă, fie primăvară sau vară. Nu se deosebesc cu nimic de peisajele atât de frumoase din zona Tirolului sau din zona muntoasă a Austriei. Vara vor avea posibilitatea să vadă flora. O bogăție de flori, de plante, cum poate în rare locuri se pot vedea. Orice anotimp este frumos. Însă pentru vegetație, pentru flora și fauna bogată, aș recomanda, merită să faceți o excursie în zona huțulilor”, a mai spus ÎPS Pimen.