Negarea prelungită și răspunsul neadecvat din partea autorităților la criză sunt motivele pentru care în România efectele declinului economic mondial au fost resimțite mult mai pronunțat, consideră bancherii și oamenii de afaceri, care se așteaptă în următorii doi ani la o creștere marginală.
Oamenii de afaceri și bacherii prezenți la întâlnirea ZF Expert – „Lehman Brothers – doi ani de la falimentul care a adus criza” au fost de acord că atât Guvernul, cât și banca centrală s-au plast un timp prea îndelungat în perioada de negarea a crizei și posibilelor efecte, iar ulterior autoritățile nu au luat deciziile macroeconomice corecte.
„BNR nu a realizat amplitudinea crizei decât foarte târziu (…) Pot înțelege eroarea prin omisiune din partea Guvernului în an electoral, dar nu pot înțelege negarea timp de cel puțin șase luni din partea băncii centrale. A existat o defazare și un răspuns greșit și de la Guvern și de la autoritățile monetare”, a declarat Doru Lionăchescu, partener principal al casei de investiții Capital Partners.
Lionăchescu a punctat că prin apărarea cursului de schimb al monedei naționale, BNR a sacrificat 20 de milioane de persoane pentru a salva 2-3 bănci, „care oricum nu erau performante”, și cel mult 180.000 de clienți cu credite ipotecare.
„Aici se vede diferența dintre România și alte țări: reacția la un șoc negativ la nivel global, care era o criză de lichidități. Reacția noastră, politica macroeconomică, a fost total greșită, pentru că eram într-un an electoral și exista războiul pe termen scurt cu cursul, dar au uitat că va fi luptă pe plan mondial pe termen mai lung (…) Noi am încercat să ținem totul sub control”, a spus Flori Cîțu, director al diviziei Piețe Financiare din ING Bank România.
Cîțu crede că deprecierea leului ar fi reprezentat o „supapă” pentru economie, iar politica fiscală trebuia să fie relaxată nu prin creșterea cheltuielilor publice, ci prin reducerea taxelor, care să lase mai mulți bani în sistemul privat.
De asemenea, Cîțu susține că, după octombrie 2008, banca centrală trebuia să ducă imediat dobânzile în jos, așa cum au procedat toate statele din UE.
În schimb, Dan Pascariu, președintele Consiliului de Administrație al UniCredit Țiriac Bank, afirmă că deprecierea leului ar fi dus nu doar la „explozia dramatică” a creditelor neperformante în euro, dar și la panică în rândul populației.
„În România totul este original. Avem o democrație originală (…), deci și o politică macroeconomică originală (…) Sigur, dacă ar fi urcat cursul mai sus doar două zile nu era o problemă”, a spus Pascariu.
Oamenii de afaceri nu se așteaptă ca economia să repornească în următorii doi ani, fiind anticipată mai curând o creștere marginală.
„Eu am mai spus, văd o stare de lâncezeală (…). Va continua într-o stare de «merge și așa» tipic românească, care se va duce tot mai mult, inclusiv spre nivelul băncilor. Văd creștere economică marginală, lâncezeală totală. Și sunt un optimist”, a arătat Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de afaceri din România.
Omul de afaceri Florin Andronescu, fondatorul clinicilor Sanador, subscrie opiniei, mai ales că nu vede vreo responsabilitate politică serioasă.
Întrebat dacă totul se reduce la politic, omul de afaceri a spus că: „Nu, dar o foarte bună parte”.
„În 2004 – 2008 mediul de afaceri suferea cumplit pentru că trebuia să urmărească linia salarială din sectorul bugetar și toată lumea punea presiuni pentru creșteri salariale” a adăugat Andronescu.
El a menționat că atunci când erau creșterile salariale din sectorul public firmele „fugeau după vânzări”, dar în același timp înregistrau și costuri mai mari.
„Prefer să am o rigurozitate, o predicție corectă pe câțiva ani de zile decât să am astfel de nebunii. S-a creat un bublle la nivel bugetar – salarii și oameni masiv – pe care acum trebuie să le dea înapoi. Din cauza unei greșeli guvernamentale majore. (…) Nu aștept totul de la stat. (…) Aștept să nu intervină la modul cum a intervenit”, a continuat Andronescu.
Întrebat dacă mediul politic din România are o influență mai mare decât în alte state, Andronescu a spus: „Da, atâta vreme cât greșește, cât intervine în piață”.
Omul de afaceri a explicat că în urma majorării TVA de la 19% la 24% trebuie să discute din nou cu banca întrucât planurile pe termen scurt au fost „date peste cap”.
La rândul său, Dan Păscariu este de părere că statul în România are o implicare mult mai mare în economic decât în alte țări din UE, mai ales „prin ceea ce nu face, sau prin greșeli”
„Sigur că în România politicul joacă un rol mai important (…). Ce nu faci la timpul potrivit, sau ce faci greșit se răzbună mai târziu”, a spus Pascariu.
Oficialul UniCredit Țiriac Bank anticipează că 2011 va fi cel puțin un an de „lâncezeală” în condițiile actuale.
„Așa cum stau lucrurile acum, 2011 nu ar trebui să fie un an de succes, va fi cel puțin un an de lâncezeală. Nu există nimic acum care să realizeze premisele….”, a spus Pascariu.
România a înegistrat în 2009 o reducere a PIB de peste 7%, iar prognozele indică o nouă scădere economică de 2% în acest an și o ușoară revenire în 2011.
