– Foametea din Ucraina, din anii 1932-1933, a fost o catastrofă de proporții în care și-au pierdut viața cca. 10 milioane de oameni
– Expoziția de fotografie va fi itinerată prin mai multe orașe din România
La Galeria “Bucovina” din incinta Palatului Administrativ s-a deschis ieri expoziția de fotografie dedicată victimelor foametei din anii 1932-1933 din Ucraina.
Manifestarea, realizată de Prefectura Județului Suceava împreună cu Uniunea Ucrainenilor din România (UUR), cu sprijinul Consulatului General al Ucrainei la Suceava, atrage atenția asupra unei tragedii de proporții, care impresionează atât prin numărul mare de victime, cât și prin trecerea ei sub o îndelungată tăcere în anii regimului comunist.
Reunind personalități ale vieții publice, diplomați, reprezentanți ai unor instituții administrative, ai serviciilor publice descentralizate, universitari, reprezentanți ai cultelor, oameni politici, manifestarea a avut caracterul unei pioase comemorări.
O desfășurare de imagini dramatice dintr-o catastrofă în care și-au pierdut viața cca. 10 milioane de oameni.
„Viclenia istoriei”
Foametea din Ucraina, pentru care se utilizează termenul de Holodomor, a fost, așa cum a subliniat în deschidere subprefectul Ștefan Alexandru Băișanu, „un fenomen abominabil”.
„A fost una din cele mai mari catastrofe din istoria omenirii”, a accentuat în cuvântul său consulul general al Ucrainei la Suceava, Sergiy Nikshych, un genocid provocat de politica agricolă forțată a guvernului sovietic impusă de Stalin.
Așa cum a arătat istoricul Florin Pintescu, această catastrofă, care poate fi circumscrisă sintagmei „viclenia istoriei”, a fost pregătită de Stalin încă din anul 1930.
Colectivizarea forțată
Campania de colectivizare pornită de statul sovietic s-a dovedit foarte nepopulară în rândul țăranilor ucrainieni.
În perioada în care colectivizarea era un proces voluntar, foarte puțini țărani au acceptat să se înscriseseră în colhozuri. Din acest motiv, regimul sovietic a început să supună țărănimea unor presiuni pentru acceptarea colectivizării agriculturii.
În perioada 1929 – 1930, zeci de mii de activiști ai Partidului Comunist au fost trimiși în zonele rurale din Ucraina pentru a asigura accelerarea procesului de colectivizare.
Activiștii trebuiau să zdrobească rezistența pasivă și nou apăruta rezistență activă la colectivizare prin așa-numita politică de „deculacizare”, arestarea chiaburilor (culacilor) și transferarea forțată a familiilor acestora în Urali și Asia Centrală.
Colectivizarea forțată a avut efecte negative în toate zonele în care a fost aplicată, dar în Ucraina, care era cea mai productivă zonă agricolă a Uniunii Sovietice, noua politică a avut efecte dramatice.
Ajutor din Bucovina
Romeo Săndulescu, consulul general al României la Cernăuți, care a răspuns invitației Prefecturii și omologului său ucrainean de la Suceava participând la manifestare, a subliniat faptul că „Bucovina, aflată atunci în întregime sub administrație românească, nu a avut de suferit, iar populația din zonă a ajutat poporul ucrainean care se confrunta atunci cu o tragedie în care s-au petrecut acte de dezumanizare”.
Slujbă de pomenire
În cadrul manifestării a fost oficiată de către starețul mănăstirii Putna, Melchisedec Velnic, vicarul bisericii greco-catolice Ioan Voloșciuc și preotul parohiei ucrainene Sf. Apostoli Petru și Pavel din Suceava, Mihai Maghiar, o slujbă de pomenire, în limbile română și ucraineană, în memoria victimelor.
Cu prilejul deschiderii expoziției a fost proiectat și un film comemorativ pus la dispoziție de Consulatul General al Ucrainei la Suceava.
Așa cum au precizat organizatorii, expoziția va fi itinerată prin mai multe orașe din România.
Eticheta de „culac” a fost aplicată de guvernul sovietic oricărui individ care se opunea procesului de colectivizare, indiferent de avere.
Documentele arată că în jur de 300.000 de țărani, din populația de aproximativ 30.000.000 de ucraineni, au căzut victime acestei politici, iar ucrainenii au reprezentat 15% din totalul de 1,8 milioane de culaci colonizați cu forța pe cuprinsul întregii Uniuni Sovietice.
