Strategia „Europa 2020” prevede reducerea cu 20 de milioane a persoanelor aflate în risc de sărăcie, autoritățile române țintind spre reducerea cu 15 la sută a fenomenului de sărăcie relativă care afectează în special copiii, tinerii, șomerii și lucrătorii pe cont propriu.
Conform datelor privind rata sărăciei relative pentru anul 2008, rezultă că în România cele mai mari valori sunt înregistrate pentru categorii precum copiii (25,9 la sută), tinerii care au între 16 și 24 de ani (20,9 la sută), șomerii (37,6 la sută) și lucrătorii pe cont propriu, inclusiv țăranii (40,8 la sută).
Măsurile propuse de autoritățile române pentru reducera fenomenului se referă la revizuirea programului de acordare a ajutorului social astfel încât să fie garantat un venit minim oricărui cetățean, revizuirea programului de acordare a alocației familiale complementare și a alocației de susținere pentru familia monoparentală prin acordarea unei alocații pentru susținerea familiei având ca scop sprijinirea mai focalizată a familiilor cele mai sărace, calificarea și recalificarea persoanelor ce provin din grupuri vulnerabile și a tinerilor, evitarea perpetuării stării de sărăcie și transmiterea intergenerații, reducerea abandonului școlar și a disparităților regionale, îmbunătățirea infrastructurii și creșterea numărului de locuințe sociale.
Autoritățile de la București au identificat anumite riscuri care ar putea îngreuna procesul de scoatere din sărăcie a unui număr mai mare din populație dar, chiar și atingerea țintei prevăzute în scenariul pesimist, România ar trebui să reducă numărul persoanelor sărace cu 586.000 până în 2020.
Printre riscurile menționate se numără prelungirea efectelor crizei financiare, cu influență asupra echilibrului macroeconomic al României și limitarea resurselor financiare, schimbările demografice (îmbătrânirea populației), numărul foarte mare al actelor normative care reglementează domeniul, schimbările frecvente ale legislației sau absorbția redusă a fondurilor structurale.
Datele au fost prezentate în cadrul unei dezbateri publice privind valorile de referință naționale aferente obiectivelor Strategiei „Europa 2020”.
