Nu neglijați forța și impactul mass-media!

Editorialul, spre exemplu, nu este un gen patristic spun ce-i ce se grăbesc să excludă temeiul unei prese creștine, afirma un teolog… Pe bună dreptate, dar în același duh putem să ne întrebăm: o barcă poate fi amvon? Iată că adaptându-se momentului și locului, Mântuitorul Hristos a făcut amvon dintr-o corabie pe când mulțimile se îmbulzeau pe malul lacului Ghenizaret ca să-l asculte.
Predicile Sfântului Pavel în agora din Corint sunt și ele o… adaptare din mers. Astăzi e oportun să vorbim cu putere multă în agora spațiului mediatic. Unde sunt oameni, e nevoie de mărturisirea credinței, de tămăduire sufletească. În principiu nu contează calea, ea e valoroasă dacă aduce roade în timp…
Înalt Prea Sfinția Sa Bartolomeu Anania mărturisea în emisiunea Eugeniei Vodă, „Profesioniștii”, că, pe când era încarcerat la Aiud de către regimul politic, ținea sâmbăta și duminica predici în limbajul morse celor din celulele alăturate.
Vlădica s-a adaptat momentului, nu a considerat că e neadecvat a ține predici la țeava de calorifer… Deși Internetul este și el de multe ori demonizat în ziua de azi, totuși mulți părinți dau răspunsuri la întrebări duhovnicești concrete prin Internet. Multe site-uri cuprind cărți și predici ortodoxe, poți „vedea”, spre exemplu, tot prin mijlocirea lui, adevărate comori iconografice ale Sfântului Munte Athos.
Să nu mai neglijăm forța și impactul mass-media, mai ales azi când trăim într-o epocă a comunicării…
Prozelitismul nu mai este văzut ca o acțiune negativă
Neoprotestanții, deși sunt un procentaj minuscul față de Biserica dreptmăritoare, au acaparat într-o proporție foarte mare spațiul mediatic românesc…
În ziua de azi se folosesc din ce în ce mai mult sintagme ca: „piața liberă a religiilor”, „pluralism religios”, „oferta religioasă”, „concurența valorilor religioase”. Nu ne plac astfel de sintagme de marketing și cred că ar fi bine să nu ne obișnuim cu ele. Biserica Ortodoxă nu are ce vinde și nici ce cumpăra, ea e datoare să asigure mântuirea credincioșilor în orice vremuri, oricum ar fi ele, și să îi păzească pe fiii ei de învățăturile noi pierzătoare de suflet.
Pe „n” canale media poți auzi și vedea filme religioase neoprotestante, predici ale unor pastori, explicări simpliste și emfatice ale textelor evanghelice, îndemnuri de a suna la un număr de telefon după o Biblie sau pentru ca pastorul să se roage pentru telespectatori. Prozelitismul nu mai este în lumea de azi văzut ca o acțiune negativă, ci ca o expresie a libertății într-o societate confuză aflată în clocot.
E nevoie de o presă ortodoxă
E nevoie de o presă ortodoxă care, așa cum spunea Teodor Baconsky, „să cântărească ziua din perspectiva eternității”… Cred că în condițiile în care tipul de presă macabru (violuri, scandaluri, ucideri) se dezvoltă și acaparează piața informațională, noi îi putem contrapune faptul cotidian comentat din perspectiva vieții în Hristos, cu accent pe experiențele pozitive, ziditoare, demne de urmat.
E nevoie de edituri ortodoxe serioase (mulți teologi preoți și laici au excelente teze de licență care cu puțin efort, concretizat în a le rescrie pe-nțelesul creștinilor de rând, ar merita să vadă lumina tiparului), de ziare și reviste de spiritualitate de largă circulație, cu subiecte incitante, care să respecte regulile de piață, pentru a fi vandabile. E nevoie de emisiuni radio-TV ortodoxe bine făcute, programate și în afara timpului liturgic, ca să poată fi vizionate și de cei ce merg regulat la Sfânta Liturghie.
Tocmai cei mai interesați de emisiunile acestea nu le pot urmări. Vă mai amintiți celebra emisiune Credo de pe TVR 2 de acum vreo 10 ani și cum era așteptată cu sufletul la gură de creștinii mai mult sau mai puțin credincioși și câte comentarii năștea a doua zi?
Va amintiți impactul extraordinar al filmului Iisus din Nazaret al lui Franco Zeffirrelli? Pe bună dreptate, părintele Ștefan Iloaie, directorul postului de Radio Renașterea (Cluj) și printre puținii teologi specialiști în mass-media, spunea că „Nu vom ști niciodată toate modalitățile prin care Dumnezeu lucrează și prin care El Se face cunoscut în lume”.
O viziune ortodoxă asupra lumii în care trăim
Teologii cu condei pot mai mult decât să țină „sfântul zilei” sau să explice în trei rânduri Evanghelia duminicală. E nevoie în presa de azi de o viziune ortodoxă asupra lumii în care trăim. Cuvântul lui Hristos, de bună seamă, merita mai mult decât un colț de pagină, de cele mai multe ori cu învecinări stânjenitoare și rușinoase („găinării” de presa sau nuduri tip „fata de la pagina 5”).
Cei ce merg conștiincioși la biserică, cei care Îl mărturisesc pe Hristos cel Viu prin însăși viața lor, oare nu simt nevoia ca ceea cred să se regăsească într-o mai mare măsură în spațiul mediatic? Oare iubesc ei această enclavizare sau pur și simplu cred că nu se mai poate face nimic? Poate că presa ortodoxă nu va avea niciodată tirajele revistelor… cu pictoriale sau ale cotidienelor sportive, dar știu cu siguranță că există interes nu doar pentru „campionii slavei lumești” (sportivii, artiștii), ci și pentru „campionii slavei celei cerești” (sfinții).
Oare nu ne-a obosit pe toți satirizarea în mass-media a superstițiilor unor creștini sau prezentarea marilor praznice într-un limbaj total neadecvat sau doar din perspectiva unor aspecte absolut nesemnificative (bradul de Crăciun, iepurașul de Paști, etc.)? Faptul religios are, în general, valoare pentru jurnaliști doar dacă e inedit, senzațional sau pune Biserica într-o lumina nefavorabilă. Personal deplâng astfel de situații și recomand, în consecință, facultăților de jurnalism să studieze și oarece discipline teologice, pentru ca omul de presă de la noi – prin cuvântul lui scris sau vorbit – se adresează unor suflete creștine. Nu mai spun că ignoranța nu e deloc o bună carte de vizită… (www.laurentiudumitru.ro)