Vicepreședintele PNL Norica Nicolai a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că se va adresa instanței judecătorești împotriva președintelui Băsescu, care prin afirmațiile privind motivarea respingerii numirii sale la MJ i-a încălcat dreptul constituțional fundamental de a accede într-o funcție publică.
„Am examinat cu atenție motivarea de astăzi (vineri – n.r.) a Curții Constituționale și am de făcut următoarele observații, care privesc punerea în pericol a ordinii constituționale în România: Curtea Constituțională a depășit limitele Constituției prin comparație cu Decizia 356/2007 în cazul Cioroianu. Curtea Constituțională a dat posibilitatea președintelui să refuze un ministru și pentru alte motive decât cele legale, introducând posibilitatea subiectivă a președintelui de a refuza un ministru”, a declarat Norica Nicolai.
Ea a adăugat că, utilizând analogia cu posibilitatea președintelui de a cere reexaminarea legilor și în cazul său, Curtea Constituțională „a creat o situație juridică sui-generis”, întrucât situația sa nu este echivalentă cu aceea a unei legi.
„În ceea ce privește o misiune a motivării legale a deciziei Curții, cred că nu există în lege criterii de individualizare a moralității și Curtea Constituțională, prin reținerea motivării președintelui, mi-a încălcat dreptul prevăzut în art. 30 din Constituție și din Declarația Universală a Drepturilor Omului. În același timp, mi-a îngrădit dreptul de acces la o funcție publică”, a afirmat vicepreședintele PNL.
Norica Nicolai a arătat că, dând dreptul președintelui de a răspunde politic doar în fața poporului, Curtea Constituțională l-a poziționat pe șeful statului „mai presus de lege” și a creat posibilitatea în România ca accesul la o funcție publică să fie îngrădit din alte motive decât cele legale.
„Având în vedere toate acestea, înțeleg să mă adresez instanței judecătorești împotriva președintelui Traian Băsescu care, prin afirmațiile publice, în cazul motivării refuzului candidaturii mele, mi-a încălcat un drept constituțional fundamental. Sunt conștientă că acest proces poate fi unul de lungă durată. Nu urmăresc să acced la o funcție publică, ci doar să creez un precedent în România care să nu dea dreptul nimănui ca, prin încălcarea drepturilor, să-i fie lezate demnitatea și onestitatea, precum și accesul la o funcție publică”, a declarat Norica Nicolai pentru MEDIAFAX.
Curtea Constituțională (CC) și-a publicat, vineri, motivarea deciziei în cauza Norica Nicolai, arătând că limitarea la o singură respingere a propunerii de ministru se justifică prin faptul că răspunderea pentru o altă nominalizare revine în exclusivitate premierului.
„În consecință, Curtea urmează să constate că în aplicarea articolului 85, alineatul 2, din Constituție, președintele, neavând drept de veto, poate să ceară primului-ministru o singură dată, motivat, să facă o nouă propunere de numire a altei persoane în funcția de ministru”, se arată în decizia Curții Constituționale din 7 februarie, publicată, vineri, pe site-ul instituției.
Articolul 30 din Constituție prevede că „libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile”, iar „cenzura de orice fel este interzisă”.
Conform aceluiași articol din legea fundamentală, „libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine”.
„Sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri”, prevede Constituția.
„Răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă la cunoștință publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condițiile legii”, mai stipulează legea fundamentală.
