Cutremur în rândul nașilor de tren din Suceava. Nouă persoane, șefi de tren și conductori, printre care și o femeie, au fost chemați ieri dimineață la sediul Regionalei CFR Iași. Chiar dacă au ajuns la Iași în jurul orei 7.00, angajații de la calea ferată au mai stat aproximativ două ore până să afle pentru ce au fost chemați. Cei nouă au fost urcați într-un autocar, care i-a transportat la Brașov, la sediul Parchetului de pe lângă Tribunal. Un al zecelea naș de tren a fost luat direct din Gara de Nord din București și dus la Brașov.
Nașii de tren din Suceava sunt acuzați că au pus la punct un sistem mafiot prin care fraudau CFR Călători. Mai exact, aceștia primeau bani de la persoanele care călătoreau fraudulos fără să mai taie tichete, iar o parte din bani îi transmiteau mai departe superiorilor. Acțiunea de depistare a șefilor de tren care au practicat aceste activități s-a derulat timp de mai multe luni, perioadă în care anchetatori sub acoperire i-au filmat pe angajații suceveni de la calea ferată care percepeau bani de la călători. În acest interval, o parte dintre șefii de tren au fost prinși cu bani pe care nu i-au declarat la intrarea în tură, motiv pentru care au fost concediați.
Aseară, la ora 20.00, din cei zece nași de tren de la Suceava fuseseră audiați de către procurori doar doi. Unul dintre ei a fost lăsat să plece acasă, iar celălalt a primit ordonanță de reținere pentru o perioadă de 24 de ore și urmează să fie dus în fața instanței de judecată cu propunere de arestare preventivă.
Șpaga de la nașii de tren către superiori se dădea în toalete
Potrivit primelor date, prejudiciul adus de șefii de tren este de 200 de milioane de lei, adică în jur de 50 de milioane de euro. Schema de colectare a banilor era una destul de simplă. Conductorii de tren luau bani de la călătorii care circulau fără bilet, iar transferul banilor de la conductori către superiorii lor se făcea în toaletele trenurilor. La București, banii erau predați prin intermediul chioșcurilor de ziare sau de băuturi răcoritoare de pe peronul Gării de Nord. Purtătorul de cuvânt al Parchetului Tribunalului Brașov, procuror Alina Popescu, a descris traseul pe care îl aveau banii de la călători.
„Conductorii de tren luau bani de la călătorii care circulau fără bilet. Le cereau bani pentru a nu le întocmi acte premergătoare contravenției la regimul circulației pe calea ferată, așa cum prevede legea. Ulterior, pentru a-și putea desfășura în continuare acest gen de activitate, dădeau o parte din banii primiți mai departe către superiori, iar la rândul lor aceștia îi dădeau mai departe mai sus, până la nivelul revizorilor”, a spus Popescu.
„Țarul” Mihai Necolaiciuc a descris drumul șpăgii
Fostul director general al CFR între 2000 și 2003 a descris sistemul mafiot piramidal de care avea cunoștință chiar din perioada în care conducea societatea.
Mihai Necolaiciuc a vorbit într-un interviu recent despre cum se împart banii colectați de controlorii CFR de la călătorii clandestini.
„Controlorul păstrează cam 30%, toată lumea știe. Sistemul este bine pus la punct”, a declarat Mihai Necolaiciuc pentru RTV.
Fostul director general al CFR, cercetat pentru o fraudă de 50 de milioane de euro, a povestit cu aceeași ocazie și cine încasează restul de bani primiți ca șpagă.
Potrivit lui Necolaiciuc, revizorii de secție așteaptă controlorii la terminarea cursei pentru a-și încasa cota. Ulterior, o altă parte din banii negri ar ajunge la inspectori.
„Țarul”, cum a fost supranumit Necolaiciuc, crede că o altă parte din șpagă ajunge cel mult la nivelul directorilor adjuncți din CFR. „Directorii se schimbă foarte des. Este imposibil să intre în sistem foarte repede”, a mai dezvăluit Necolaiciuc pentru RTV.
Acesta a precizat că știa încă de pe vremea în care era director la Regionala CFR Iași despre aceste abuzuri.
Pe de altă parte, Necolaiciuc spune că sistemul șpăgilor încasate de nași era funcțional încă din vremea regimului comunist și că ar fi existat tentative de a-l elimina.
În acest moment, fiecare controlor este obligat să-și declare bunurile la urcarea în tren, precum și la terminarea turei.
Se pare că perchezițiile corporale nu se practică însă în gările din România, ci este suficientă doar semnătura pe propria răspundere a angajatului CFR.
