Fenomenul muncii la negru ia amploare în perioada de criză economică, pe de o parte pentru că oamenii sunt dispuși să facă orice compromis doar pentru a avea un loc de muncă, iar pe de altă parte pentru că inspectorii de muncă nu au suficiente pârghii legale pentru stoparea acestuia.
Zeci de oameni care lucrau fără contracte individuale au fost descoperiți joi, de inspectorii de muncă. Unii dintre ei au rupt-o la fugă imediat ce au văzut echipele de control, fără ca măcar să poată fi identificați.
Singura modalitate pe care inspectorii o au la îndemână pentru identificarea lucrătorilor este puterea de convingere, pentru că legea nu prevede obligativitatea declinării identității în astfel de cazuri.
Muncitorii zilieri știu acest lucru și nu ezită să întoarcă spatele inspectorilor și să-i întrebe nepăsători „Poți să mă obligi?” sau „Ce poți să-mi faci?”.
Echipele de control de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) București au verificat, joi dimineață, un șantier de pe Șoseaua Fundeni, unde lucrau aproximativ 30 de oameni, niciunul cu forme legale. Apariția inspectorilor i-a determinat pe cei mai mulți dintre ei să fugă sau să încerce să se ascundă. Cei care au putut fi convinși să rămână declarau că nu știu să scrie, că sunt în prima zi de muncă pe șantierul respectiv sau că nu știu cum se numeșter firma angajatoare și nici patronul.
Riscuri
După discuții prelungite, în care reprezentanții ITM le explicau că acceptarea muncii la negru este în dezavantajul lor, oamenii începeau să recunoască faptul că muncesc cu ziua și că nu-i interesează decât să aibă o sursă de venit. Refuzau însă să dea informații despre firma care desfășura lucrările sau despre patroni, apelând la înțelegerea inspectorilor, cărora le explicau că dacă divulgă ceva de mâine nu vor mai avea unde să muncească, iar acasă au familii pe care trebuie să le întrețină.
Lucrătorii munceau în condiții care nu aveau nici o legătură cu securitatea și sănătatea în muncă, pe schele din lemn improvizate, fără echipament individual de protecție și fără să le fie asigurate minime condiții de muncă în timp de caniculă. Nici despre aceste lucruri nu au vrut însă să vorbească.
Întrebați dacă angajatorul le asigură între doi și patru litri de apă pe zi sau dacă le dă pauzele prevăzute de lege, muncitorii indicau cișmelele improvizate sau recunoșteau că-și cumpără singuri câte o sticlă de apă. Cât privește pauza, aceasta era de o oră pe zi, între 12.00 și 13.00, indiferent de temperatura de afară.
Șeful Biroului de control pe probleme de sănătate și securitate în muncă de la ITM București, Nicolae Negoiță, a declarat, la finalul controlului, că fuga muncitorilor demonstrează că aceștia nu aveau forme legale de muncă și că angajatorul nu asigura condițiile necesare pentru protejarea stării de sănătate a lucrătorilor.
„Nu erau asigurate condițiile necesare pentru protejarea stării de sănătate a lucrătorilor. Nu au apă minerală și nici echipament individual de protecție. (…) Nu sunt respectate măsurile tehnice referitoare la siguranța lucrătorilor, nu s-au luat măsuri colective de protecție. Am sistat orice lucrare pe schele, pentru că sunt improvizate”, a spus Nicolae Negoiță.
Firma care desfășura lucrări pe șantierul din Șoseaua Fundeni aparține unor cetățeni chinezi, însă pentru aflarea numelui și identificarea lucrătorilor folosiți de societate a fost necesară chemarea unui echipaj de poliție.
Muncitori la negru, chiar și în lucrări desfășurate pe bani publici
Cu toate că există din 2007 un protocol încheiat între Inspecția Muncii și Ministerul Administrației și Internelor, polițiștii care au ajuns la fața locului nu păreau să fie informați în acest sens, întrebându-se ce ar trebui să facă în situația de față.
Muncitorii care lucrează fără forme legale sunt folosiți chiar și în lucrări desfășurate pe bani publici. Inspectorii de muncă au verificat și modul în care sunt efectuate lucrările de consolidare la Colegiul „Mihai Viteazul”, aflat chiar lângă sediul Inspecției Muncii.
Toți lucrătorii din prima încăpere în care au intrat echipele de control încercau să se strecoare afară și afirmau că sunt în prima lor zi de muncă pe șantierul respectiv.
Reprezentantul firmei care face lucrările de refacere și consolidare le-a explicat inspectorilor de la ITM că muncitorii lucrează cu forme legale și doar zece oameni nu au contracte individuale de muncă întrucât ar fi în perioada de probă.
Inspectorii de muncă spun însă că sunt obișnuiți să primească explicații de acest gen și recunosc că, de multe ori, efectul controalelor pe care le fac este anulat de contestarea în instanță a amenzilor sau sancțiunilor.
Directorul general de la ITM București, Constantin Bujor, a precizat că nu se poate pune problema obligării lucrătorilor de a furniza informații referitoare la identitatea lor sau a angajatorilor, pentru că acest lucru nu intră în competența inspectorilor de muncă.
În contextul în care oamenii sunt dispuși să accepte să lucreze în orice condiții, doar pentru a-și putea asigura un venit, iar puterea intervențiilor făcute de inspectorii de muncă este extrem de limitată de prevederile legislative, fenomenul muncii la negru are șanse mari să se extindă, mai ales în contextul crizei economice.
