LUCAVĂȚUL DE JOS
Monumentul Unirii. Informații prețioase despre acest monument s-au păstrat într-o dare de seamă a Prefecturii Județului Storojineț, adresată Ministerului Cultelor și Artelor, unde se menționează că: monumentul Unirii a fost ridicat în amintirea încoronării M.S. Regele Ferdinand I și M.S. Regina Maria, eveniment care a avut loc în 1922 la Alba Iulia. Acest monument avea o înălțime de 3m și 1.5m lățime, iar pentru ridicarea lui s-au cheltuit 25.000 lei. Monumentul a fost inaugurat în 1925, avându-l ca autor pe directorul școlii din sat – domnul Țopa Alexandru, care a fost sprijinit de Bohosievici Casian, Ladeus și Landver Iacob, locuitori ai comunei.
MIHOVA
Monumentul Eroilor. Organizația Straja Țării se adresează la 09 noiembrie 1938 către Ministerul Cultelor și Artelor cu rugămintea de a aproba inițiativa stolului de străjeri al școlii primare din comuna Mihova privind ridicarea unui monument al eroilor în această comună. Troița urma să fie executată din lemn de stejar și împodobită cu sculptură. În partea de sus a troiței urma să fie fixată o placă cu următoarea inscripție: DORMIȚI ÎN PACE EROI SFINȚI. PATRIA VĂ VA FI RECUNOSCĂTOARE.La baza troiței se preconiza o altă inscripție, pe placă de marmoră aurită: TRECĂTORULE OPREȘTE-TE! JERTFEȘTE UN MINUT DE RUGĂCIUNE PENTRU EROII NEAMULUI. De asemenea, troița trebuia să poarte un felinar cu candelă, așezată lângă mormântul cu osemintele eroilor. Soclul troiței era din ciment, iar înălțimea totală a acesteia atingea 3.16 m.
La ședința CSMP din 16 decembrie 1938, s-a luat în discuție proiectul troiței din Mihova și s-a aprobat cu anumite condiții, și anume ca: postamentul să se execute din piatră de carieră, iar inscripția de la bază să se sape direct în piatra monumentului ci nu pe o placă de marmură prinsă în cuie!
Foto 1
SLOBOZIA COMĂREȘTILOR
Troița Eroilor. În cimitirul civil a fost înălțată o troiță din lemn închinată eroilor căzuți în primul război mondial. Crucifixul a fost ridicat în perioada interbelică, fiind întreținut până astăzi de creștinii din Slobozia. Pe fațada monumentului sunt gravate o cruce și un mic text ce ne aduce aminte de jertfa eroilor români.
STOROJINEȚ
Monumentul Eroilor.Fiind finisat în noiembrie 1935, monumentul a fost sfințit abia la 3 iunie 1936 pentru a evoca amintirea luptătorilor morți pentru întregirea neamului. După serviciul divin oficiat de un sobor de preoți și după cuvântarea reprezentantului clerului, a avut loc dezvelirea oficială a monumentului de către ministrul Ion Nistor și domnul Sidorovici, reprezentantul Casei Regale. În numele Guvernului, a vorbit ministrul Ion I. Nistor, care a menționat: între două lăcașuri sfinte se ridică un monument din piatră neagră menit să țină vie sufletelor noastre amintirea acelora cari în ceasuri de hotărâre s-au jertfit și au murit pentru izbânda cauzei drepte naționale. Și s-a ridicat acest monument din patriotismul luminat și din spiritul de jertfă al tuturor cetățenilor județului acestuia… Acest monument adună într-un singur gând dragostea tuturora pentru acei cari au murit pentru că și-au făcut datoria, cu gândul la izbânda dreptății care a fost câștigată… De aceea toți când văd acest monument să-și aducă aminte, cu pietate de eroi și să urmeze îndemnul lor pentru îndeplinirea datoriei, jertfindu-ne chiar viața pentru Rege și Neam.
Pentru ridicarea monumentului s-au cheltuit 223000 lei. Acesta avea înălțimea de 5 metri și dimensiunile la bază de 7,57 pe 7,37 metri. Monumentul a fost ridicat între Biserica Ortodoxă și Biserica Romano-Catolică din oraș, având forma parcă de mormânt patrulater, înconjurat din toate părțile de trepte, apoi urma o platformă de beton împrejmuită cu grilaj, din mijlocul căreia pornea monumentul propriu-zis în forma de trepte ce se micșorau spre interior, și pe care era amplasat o piatră mare de granit. De asemenea, cunoaștem faptul că în cimitirul orașului se afla o criptă cu osemintele a 1178 eroi neidentificați.
Acest monument nu s-a păstrat.
Foto 2
Troița Eroilor Dezrobitori. La 23 noiembrie 1942 Căminul Cultural Soare Răsare din Storojineț și-a propus să colaboreze cu celelalte societăți culturale locale, preluând inițiativa ridicării unei troițe închinate eroilor. Troița urma să fie amplasată lângă mormintele eroilor căzuți pentru eliberarea Bucovinei de Nord. Pentru realizarea inițiativei au subscris avocatul Boca S. J, Bejan Laurian, Bota Vasile, Balan Adrian, Bulgia Ioan, Enescu Victoria, Calistrat Furnica, Găina Toader, Pleșca Constantin ș.a.
TIȘĂUȚI
Monumentul Eroilor. Comuna Tișăuți a avut eroii săi căzuți în primul război mondial, fapt pentru care, în perioada interbelică a fost înălțat un monument din piatră. Dintr-un clișeu fotografic surprins în 1997, ne putem da seama că monumentul avea o înălțime de aproximativ 4m, fiind străjuit de o cruce.
TRESTIANA
Troița Eroilor.La 21 aprilie 1940, Caminul Cultural Învățător Alexandru Țopa din comuna Mihuceni, sat Trestiana, a decis să construiască o troiță din lemn în cinstea eroilor dezrobitori. Cu această ocazie, din bugetul Căminului au fost alocați 1000 lei, fapt pentru care au subscris preotul paroh Stasnic Dionisie, Ioan Țurcan, Petria Holovati, Vasile Bilan, Jircada Aurelian, Popescu Grigore ș.a.
Din cauza ocupării României de Est de către bolșevici, troița nu a fost construită în termenii propuși. Astfel, sfatul Căminului a revenit la această inițiativă în aprilie 1942, începând lucrările de construcție la 01 septembrie același an.
VĂȘCĂUȚI
Bustul Regelui Ferdinand I.Marți, 02 iunie 1936 orele 10.00, în comuna Vășcăuți, plasa Ceremuș (astăzi raionul Vijnița – Ucraina) a fost dezvelit un bust al Regelui Ferdinand I pentru preamărirea Regelui întregitor de Neam.
Inițiativa ridicării monumentului, i-a aparținut fostului director al școlii normale din Vășcăuți – Dr. Ovid Țopa, originar din această regiune și care făcea parte dintr-o familie de mazili înstrăinați ca limbă. Acesta a venit cu ideea ca bustul să fie amplasat în piața târgului din Vășcăuți, unde în fiecare joi se adunau mazilii și răzeșii din regiune. Datorită sprijinului acordat de profesorii acestei școli, s-au adunat primii bani care au permis comandarea lucrării sculptoriței Almăgeanu, profesoară la București. Din suma adunată inițial – 60.000 lei – s-a plătit arhitectul și turnarea în bronz, iar în 1934-1935 grupul de inițiativă aprobase și luase în primire comanda oferită doamnei Almăgeanu – Vișineanu.
După desființarea școlii normale din Vășcăuți, domnul Ovid Țopa a părăsit comuna, iar inițiativa ridicării bustului a rămas pe seama Comitetului. Acesta din urmă a prefăcut o parte din piață într-un parc minunat și a colectat banii necesari pentru soclu. În fruntea Comitetului de inițiativă a fost ales contele Mastino della Scala care s-a preocupat pe mai departe de finisarea și dezvelirea monumentului.
Pentru ridicarea acestui monument, dar și pentru amenajarea lui (treptele și balustrada din față etc) s-au cheltuit 210.000 lei. Banii au fost adunați în urma mai multor donații benevole a locuitorilor din Valea Ceremușului. Bustul din bronz a fost executat de către doamna Didi Almăgeanu-Vișineanu din București, iar postamentul de piatră de către Carol Moscalciuc din Cernăuți. Monumentul în ansamblu avea o înălțime de 4.50 m, iar la bază o lățime de 4.40 m. Postamentul fiind în formă de obelisc, purta în față o inscripția: MARELUI REGE FERDINAND I POPULAȚIA RECUNOSCĂTOARE.Monumentul a fost ridicat în piața orășelului pe un teren donat de doamna căpitan Ella Grigorescu.
La dezvelirea bustului au participat oameni de vază din Bucovina, cum ar fi aghiotantul regal Sidorovici în calitate de reprezentant al Regelui Carol al II-lea, Ion Nistor – Ministrul Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale, care a ținut și un discurs în fața mulțimii adunate la acest eveniment, dar și un sobor de preoți care au oficiat slujba religioasă de sfințire a monumentului. La eveniment a participat și contele Mastino della Scala, dar cu regret nu a fost invitat Mitropolitul Visarion Puiu, deși preotul Cracalia ceruse acest lucru și nici Societatea Mazililor și a Răzeșilor din Cernăuți, sau mazilii și răzeșii din satele vecine.
Slujba de sfințire a fost oficiată de un sobor de preoți în frunte cu protopopul Voloșcenco, protopopul Cracalia și preotul Smericiuc. După sfințirea apei, a urmat dezvelirea solemnă a monumentului de către ministrul Nistor Ion și maior adjutant regal Sidorovici, odată cu intonarea Imnului Regal. Domnul Simion Hâj, fost senator, a rostit o cuvântare în numele autorităților și a societăților culturale menționând că: era o pioasă datorie a cetățenilor patrioți de a ridica acest bust pentru imortalizarea marelui rege aci la hotarul Pocuției. Dintr-un spirit de mândrie și ambiție populațiunea din plasa Ceremușului fără deosebire de origine și credință a strâns fondurile necesare pentru realizarea acestui monument. Facem legământ că acest loc unde ne-am adunat azi pe calea bătrânului Ceremuș va fi un loc de adunare în zilele de sărbătoare națională precum și un prilej pentru orice manifestare patriotică.
Toată serbarea a avut un caracter prea restrâns, scrie presa vremii. Monumentul era considerat drept o operă de artă și una din cel mai frumoase de acest gen din țară. Cu această ocazie fusese decorați românii Arttur Apathy și Mastino dela Scala. După ocuparea Bucovinei de către Armata Roșie, nu se mai cunoaște nimic despre acest monument, dar ținând cont de faptul că el nu a figurat în lista monumentelor evacuate, presupunem că a fost distrus dă către bolșevici. În februarie 2022 m-am deplasat în comuna Vășcăuți pentru a identifica locul acestui monument. Centrul comunei este plin astăzi de monumente sovietice și ucrainene însă nu s-a păstrat nici o urmă a bustului Regelui Ferdinand I, fiind în imposibilitate să identific cel puțin locul unde fusese instalat monumentul.
Foto 3
Troița Eroilor Dezrobitori.În curtea Bisericiii ortodoxe din Vășcăuți se păstrează până astăzi o troiță din lemn ridicată în perioada celui de-al Doilea Război Mondial în memoria eroilor căzuți în luptele de dezrobire a Bucovinei și comunei. Această troiță poartă câteva inscripții în limba română, extrem de greu de descifrat din cauza multiplelor straturi de vopsea aplicate de-a lungul timpului:
IC XC
NI KA
..POSTASUBDUMNEZEU
Crucea are o înălțime de aproximativ 4 m, fiind vopsită în maro, instalată pe o fundație de beton între alte două cruci de piatră și împrejmuită cu un gărduț de inox. Lemnul crucii s-a păstrat îndelung datorită faptului că a fost acoperit cu tablă.
VIJNIȚA
Monumentul Eroilor. Publicația Glasul Bucovinei dezvăluie în 1936 faptul că parohul din Vijnița deținea o parte din banii obținuți din Fondul pentru morminte și se afla în căutarea altor surse bănești cu scopul de a ridica un monument sau o troiță la cimitirul eroilor. Va urma.
Preot profesor Mircea Bejenar
