Astăzi, când căutăm obiecte decorative de design, ne gândim de multe ori la forme drepte, materiale precum porțelan, marmură, metal, sticlă, suprafețe reci și impersonale realizate industrial sau obiecte noi, care le imită pe cele vechi, realizate în general în țări din Asia pentru a avea un preț mic. Și totuși, la Putna, un om, Vasile Pojora, reușește să îmbine pasiunea pentru formele moderne, stilizate, cu producția manuală, inspirată din meșteșuguri uitate de mii de ani, a prelucrării primare a lemnului.
Îmbinând originalul cu unicitatea unui obiect ieșit din mâinile dibace de meșter pasionat, putneanul a reînviat o tradiție veche în producția de obiecte decorative și a realizat o impresionantă gamă de articole cu cele mai originale forme, fiecare model fiind unicat.
Grădina meșterului popular din Putna, Vasile Pojora, este o expoziție în aer liber, cu multe bănci, mese, căruțe, un scrânciob, suporturi de flori, și diverse obiecte care încântă privirea, chiar dacă la prima vedere nu știi ce reprezintă. Sunt construite din lemn, în forme naturale pe care ni le oferă natura.
Imaginația, mai importantă ca materia primă Nu este de ajuns să găsești lemnul necesar construcțiilor dacă nu ai și o imaginație foarte bogată, multă răbdare și cunoștințe despre prelucrarea primară a lemnului.
Crescut la poala pădurii, de mic copil, pe Vasile Pojora îl atrăgeau crengile de lemn cu diverse forme mai ciudate atunci când cutreiera codrii Putnei. A făcut zece clase în satul natal, apoi doi ani a studiat lemnul la școala profesională, iar în acest moment de criză financiară, după ce a lucrat tot la “lemnărie”, a fost nevoit să-și pună în valoare creativitatea.
Spune că „luptă” mult mai mult pentru a atrage interesul unei clientele afectate de recesiune, dar care nu va găsi în nici un magazin ceea ce construiește el în micul atelier de tâmplărie amenajat în curte.
„Orice lemn mai ciudat mi-a atras atenția, mă uitam la el și mă gândeam că i se poate da o întrebuințare. Îmbinate cu alte lemne si mai ciudate se pot crea diverse obiecte unicate. Sunt niște piese unicat, iar dacă mi-ar spune cineva să fac două bănci la fel nu aș putea, pentru că nu găsești două lemne la fel. Lucrez de un an și patru luni în acest domeniu, pentru că a trebuit să găsesc o soluție pentru a-mi câștiga existența. Tot mai multe idei îmi vin pe zi ce trece, și asta mă face să mă ridic tot mai sus. În prezent, din confecționarea acestor obiecte abia am banii necesari cu ce trăi de pe o zi pe alta. Nu este un mijloc foarte mare de câștig, pentru că nu sunt încă cunoscut. Prima participare am avut-o la Târgul de turism din 2008 de la Suceava, am fost ajutat să ajung aici de câțiva proprietari de pensiuni”, ne-a spus Vasile Pojora.
Crengile aruncate de alții devin obiecte inedite În grădina acestui meșter popular sunt aproape 20 de exponate, care, bănci, scrânciobe, suporturi de flori, dar și obiecte ornamentale, cum ar fi ciupercuțe, șerpi, păsări. Atelierul reprezintă o miniexpoziție de obiecte mai mici, adevărate bijuterii, iar dintre păsări este preferată barza, simbol al primăverii, “un simbol al statorniciei pentru că revine în fiecare an la același cuib, și furișată în viața satului pentru a le colora copiilor viața cu bucuria că vor mai avea un frățior sau o surioară”, așa cum ne-a spus Vasile Pojora.
Tot în atelier, pe masa de lucru, schița unei porți realizată din crengi de lemn își așteaptă “rândul” pentru a intra în lucru.
„Materialul îl procur singur. În pădure sunt tăieri și multe din aceste crengi din care am confecționat obiectele nu mai trebuie la nimeni, sunt lăsate lângă rădăcini după ce este transportat materialul lemnos pentru industrializare sau lemnele de foc. Căutarea materialului îmi ia mai mult decât realizarea obiectelor, pentru că de multe ori trebuie să umbli mult ca să găsești ceea ce ți se potrivește pentru ceea ce vrei să faci. Rădăcinile, crengile, alături de o imaginație foarte bogată ajung să formeze anumite obiecte”.
Lucrează orice tip de ornamente Vasile Pojora ne dezvăluie câteva din micile sale secrete și cum prelucrează lemnul. „Lemnele sunt aduse acasă, le decojesc, le las să se usuce la umbră, nu forțez la soare pentru că se pot crăpa. Dacă bucata de lemn merge singură, dau forma unei ciuperci, a unui șarpe sau a altui obiect. Combinat cu alte două trei crengi de lemn mai ciudate, iese un spătar de bancă, o roată de căruță, o bancă pentru căruță. După ce am adunat materialul, calculez fiecare bucată de creangă unde vine, știu în mare cam câte piese ar trebui pentru a realiza un anumit obiect de o anumită mărime. Pentru a realiza un scrânciob, care este și funcțional, se pot da doi trei adulți în el, îmi ia o lună, o lună jumătate pentru îmbinări și aranjarea materialului”, povestește meșterul.
Acesta spune că toate piesele mari sunt demontabile, pentru a putea facilita transportul obiectelor și asamblarea lor acolo unde vor fi expuse.
Vasile Pojora spune că poate lucra orice piesă pentru ornamente de interior și exterior, începând de la mobilier pentru casă, baruri, pensiuni, până la obiecte care să înfrumusețeze curțile.
„La imaginația pe care am dobândit-o de când m-am apucat de așa ceva mă descurc foarte bine să fac aproape orice obiect”, ne-a mărturisit acesta.
Obiectele de lemn produse la Putna, scrânciobe, mese, bănci, scaune, toate sunt realizate în așa fel încât să aibă dublă utilizare, obiect de decor și obiect de folosință îndelungată, cu ajutorul căruia să te relaxezi și să te întorci la natură.
