Ministerul Justiției propune sancționarea abuzului de drept, prin exercitarea cu rea-credință a drepturilor la judecată, a celui care face sesizări, precum și suportarea cheltuielilor judiciare de către persoana care depune plângere penală, în care se dispune neînceperea urmăririi penale.
Ministerul Justiției propune – prin proiectul Legii privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor – ca atunci când se dispune neînceperea urmăririi penale, suportarea cheltuielilor judiciare să revină persoanei care a făcut sesizarea, dacă se reține în sarcina acesteia o culpă procesuală sau de către făptuitor, dacă fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, în scopul de a se limita numărul mare de sesizări nejustificate ale organelor de urmărire penală și de a se asigura coerența sistemului cheltuielilor judiciare în cazul soluțiilor de neurmărire penală.
De asemenea, la abaterile judiciare se introduce sancționarea abuzului de drept prin exercitarea cu rea-credință a drepturilor procedurale și procesuale de către persoana care a întocmit sesizarea, părți, reprezentanții legali sau convenționali ai acestora sau avocații lor precum și sancționarea lipsei nejustificate a martorului, părții vătămate, părții civile, părții responsabile civilmente de la chemarea organelor judiciare.
Pe de altă parte, MJ susține că creșterea permanentă a numărului de dosare înregistrate la parchete a dus la necesitatea unor modificări legislative de substanță, în scopul de a se evita blocarea sistemului. Modificările normelor de procedură propuse de prezentul proiect de lege vizează scăderea numărului de dosare aflate pe rolul organelor judiciare.
În acest sens, modificările referitoare la faza de urmărire penală au ca scop asigurarea eficienței investigațiilor din faza actelor premergătoare, în situațiile în care nu este oportună începerea urmăririi penale, asigurarea flexibilității și a eficacității actelor procurorului prin care se dispune neînceperea urmăririi penale, în vederea limitării supraîncărcării activității parchetelor, armonizarea dispozițiilor legale referitoare la prezentarea materialului de urmărire penală și asigurarea unui cadru legislativ eficient în cazurile în care sunt întâmpinate dificultăți practice la prezentarea materialului de urmărire penală.
MJ propune introducerea unei instituții noi în etapa judecății în primă instanță, cum este cea a judecății în cazul recunoașterii vinovăției, presupune recunoașterea de către inculpat a faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și răspunde nevoii de eficacitate a judecății, contribuind la înlăturarea unor proceduri greoaie și deseori inutile pentru stabilirea adevărului judiciar și subsumându-se exigențelor de ordin calitativ ale actului de justiție.
În același proiect supus dezbaterii publice, Ministerul Justiției propune reducerea competenței privind judecarea cauzelor în primă instanță de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), prin proiectul „Legii micii reforme”.
În vederea asigurării desfășurării cu celeritate a proceselor penale și a reducerii numărului de cauze aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, se modifică articolele 281, 282 și 29 din Codul de procedură penală. Modificările păstrează competența personală a Înaltei Curți de Casație și Justiție în conformitate cu prevederile constituționale și elimină unele cazuri de competență personală, în scopul degrevării Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru asigurarea rolului său de unificare a practicii judiciare.
Ministerul Justiției propune modificarea articolului 44, care ca scop eliminarea uneia dintre cauzele de prelungire a judecății dosarelor penale, ca urmare a invocării excepției de nelegalitate în fața instanței penale. Această modificare permite instanței penale să se pronunțe cu privire la orice chestiune prealabilă sau excepție de nelegalitate de care depinde soluționarea cauzei.
MJ propune modificarea și completarea unora dintre dispozițiile Codului de procedură penală referitoare la plângerile sau cererile greșit îndreptate.
De asemenea, o altă modificare legislativă se referă la reducerea numărului de cauze aflate pe rolul instanțelor, prin modificarea și completarea articolului 222 aliniatul (7) și articolul 285, teza I din Codul de procedură penală, în sensul că plângerile penale și plângerile împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată greșit îndreptate se trimit organului judiciar competent pe cale administrativă. MJ porpune completarea articolului 397 din Codul de procedură penală în sensul că cererile de revizuire greșit îndreptate, adresate direct instanței de judecată se trimit organului judiciar competent pe cale administrativă contribuie la reducerea semnificativă a numărului de cauze aflate pe rolul instanțelor judecătorești.
O altă modificare se referă la expertizarea minorilor. Întrucât nu mai există bază legală pentru ca autoritatea tutelară să efectueze anchete sociale la cererea organelor de urmărire penală sau a instanței – ca urmare a modificării articolului 482 din Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi – în unele județe se refuză efectuarea lor. Pe de altă parte, serviciile de medicină legală nu pot întocmi expertiza psihiatrică a minorului pentru a i se stabili discernământul fară această anchetă socială, situație care în practică duce la blocarea cauzelor cu minori în care este necesar a se stabili daca aceștia au discernământul necesar pentru a răspunde penal.
„Prin modificarea adusă articolului 174 se urmărește evitarea prelungirii judecării cauzelor în care numărul părților vătămate sau parților civile este foarte mare, cu asigurarea în același timp a unei apărări efective și concrete a drepturilor acestora”, potrivit proiectului „Legii micii reforme”.
