În ultimii trei ani au fost cercetate pentru corupție 5.500 de persoane exponente ale sistemului judiciar, pentru corupție, dintre acestea șapte judecători au fost condamnați prin sentințe definitive, potrivit Strategiei de Dezvoltare a Justiției ca Serviciu Public 2010-2014.
Între 2006 și 2009, Ministerul Public, prin Direcția Națională Anticorupție și celelalte parchete, a cercetat 5.500 de persoane din sistemul judiciar, magistrați, personal auxiliar, lucrători de poliție judiciară, avocați, lichidatori judiciari, personal din penitenciare și experți judiciari pentru fapte de corupție.
„Nu toate aceste cercetări s-au confirmat prin trimiteri în judecată, dar conduc la un nivel ridicat de neîncredere a cetățenilor în reprezentanții sistemului. În aceeași perioadă, instanțele judecătorești au pronunțat hotărâri definitive de condamnare față de șapte judecători, cinci procurori, zece avocați, 97 de polițiști, un magistrat asistent și un lichidator judiciar”, potrivit documentului Ministerului Justiției.
De asemenea, în 2009, Agenția Națională de Integritate (ANI) a amendat 300 de magistrați care nu au respectat prevederile legate de declararea averilor.
„În continuarea sunt așteptate rezultate în domeniul anticorupție din partea instituțiilor de combatere de corupție, însă, atât DNA, cât și ANI intervin în sitauații în care incidentul de integritate sau fapta de corupție au fost consumate”, se mai arată în Strategie.
Proiectul propune o schimbare de abordare, prin asumarea de către conducătorii instituțiilor publice a problematicii integrității, dar și continuarea progreselor deja întregistrate, și o mai bună delimitare a competențelor DNA și DIICOT.
Strategia prevede o serie de măsuri preventive pentru eliminarea corupției din sistem prin evaluarea gradului de aplicare a legislației anticorupție, verificările urmând să vizeze modul de soluționare a măsurilor preventive, repartizarea aleatorie a dosarelor, declararea averilor, regulile privind cadourile, managementul conflictelor de interese, incompatibilități, coduri etice și deontologice, transparența decizională, înlesnirea accesului la informații de interes public și gestionarea fondurilor publice.
De asemenea, Ministerul Justiției propune completarea prevederilor legale privind răspunderea materială a magistraților și introducerea treptată în instanțe a parchete a planurilor interne de integritate dar și extinderea protecției avertizorului de integritate.
