Mituri din sectorul forestier

Lemnul este singura resursă regenerabilă, susținând prin funcția economică a pădurii, în mod direct, peste 154.000 locuri de muncă în România, în peste 15.000 de firme (2014) din exploatare forestieră, prelucrarea primară a lemnului și industria mobilei.
Exporturile totale de produse din lemn totalizează aproximativ 4 miliarde euro, cu un aport net valutar în balanță export/import de peste 3 miliarde euro anual. Putem spune fără să greșim că rezerva valutară a României, de aproximativ 30 de miliarde euro, este rezultatul acumulării aportului valutar net al produselor din lemn.
În ultimul an industria lemnului, prin prisma tăierilor ilegale de păduri, a devenit ținta unei campanii agresive, vehiculându-se de anumite părți interesate câteva mituri susținute de date statistice incomplete. Astfel, întreaga industrie a lemnului, de la exploatare, prelucrare primară și până la mobilă și inclusiv industriile dezvoltate pe orizontală suferă grave prejudicii economice tocmai din cauza unei imagini neconforme cu realitatea.
Cu toate acestea, fenomenul tăierilor ilegale este unul real, care afectează nu doar pădurea, ci și întreaga industrie a lemnului. Adevăratele cauze ale acestui fenomen nu sunt reprezentate de existența agenților economici, ci decurg din situații precum: sărăcie în mediul rural, incapacitate de monitorizare și control a multor instituții ale statului, procesul de retrocedare defectuoasă a pădurilor, politizarea conducerii Romsilva, corupție. Tăierile ilegale, însă, nu se combat prin controale la agenții economici, ci prin eradicarea acestui fenomen plecând de la pădure.
De aceea, pentru o informare corectă a tuturor actorilor interesați, doresc să demitizez trei mari subiecte, vehiculate în mod eronat în spațiul public:
Mitul 1: Se defrișează 3 ha pădure/oră, iar, în ritmul ăsta, România va rămâne fără păduri
Datele statistice reale și complete sunt următoarele: În perioada 1990-2004 au fost tăiate ras sau supraexploatate 350.000 ha pădure. Cifra este rezultată în baza unei evaluări efectuate de ITRSV-uri ale suprafețelor retrocedate în baza Legii 18/1991, suprafețe mici, sub 1 ha, retrocedate fărâmițat în lipsa oricărui cadru legislativ și instituțional de asigurare a regimului silvic. Această cifră a suprafețelor supraexploatate a stat și la baza evaluării Curții de Conturi privind volumul de 80 milioane mc tăiați ilegal în perioada 1990-2012 (volum estimat a fi extras pe cele 350.000 ha, considerând 200-240 mc/ha în medie).
În primul rând, aceste 350.000 ha de pădure reprezintă greșeli istorice făcute în procesele de retrocedare a pădurilor din perioada 1990-2004. Menționăm că asistăm la folosirea eronată a termenului defrișare. Acesta se referă la schimbarea categoriei de folosință a terenului. Însă, pe aceste suprafețe, pădurea s-a regenerat și în prezent există pădure tânără.
În al doilea rând, suprafața pădurilor a crescut din 2008 până în 2015 cu peste 150.000 ha, prin includerea în fondul forestier național a unor suprafețe semnificative de pășuni împădurite, care astfel au devenit protejate de legislația silvică și supuse regimului silvic.
Pădurea nu doar că s-a regenerat, ci suprafața fondului forestier a crescut în mod semnificativ în ultimii ani.
Mitul 2: Din pădurile României se taie ilegal 8 milioane mc /an și, în ritmul acesta, România rămâne fără păduri
Date statistice reale: Cifra de 8 milioane mc tăiați ilegal/an în perioada 2008-2014 a fost făcută publică în fundamentarea OUG privind înființarea Gărzilor Forestiere. Cifra este rezultatul unei evaluări parțiale, în a doua revenire pe aceleași suprafețe, în Ciclul II al Inventarului Forestier Național (IFN). Aceasta este însă o cifră medie valabilă pentru perioada 2008-2014 și este rezultatul unei cercetări parțiale.
De fapt, rezultatul final al IFN pentru perioada 2009-2013 arată că în pădurile României există un volum de 2,29 miliarde mc masă lemnoasă (cu o medie/ ha de peste 300 mc/ ha), un volum mult peste media europeană. Stocul de masă lemnoasă de 2,29 miliarde mc este în creștere uriașă față de estimarea precedentului Inventar Forestier Național din 1986 (care a estimat mult mai puțin precis acest stoc la 1, 44 miliarde mc).
Creșterea anuală a pădurii este de 34 mil. mc, însă din aceasta, există o posibilitate de exploatare de 22 mil. mc, și în fapt se exploatează doar 18 mil. mc. Chiar și împreună cu tăierile ilegale, într-un final, se taie mult mai puțin decât creșterea anuală a pădurii.Prin urmare, avem o acumulare de masă lemnoasă în pădurile României și nu o diminuare, așa cum fals se vehiculează în diferite medii.
Mitul 3: Se taie în continuare ca în codru!
Realitatea ne arată următoarele fapte:
În 2014, volumul de masă lemnoasă exploatat, conform raportărilor INS, a scăzut cu 1,2 milioane mc față de 2013, de la 19,1 la 17,9 milioane mc.
Intrarea în vigoare a sistemului Wood Tracking – Radarul Pădurilor a schimbat radical situația tăierilor ilegale, care sunt mult mai mici în anul 2015 decât în anii anteriori, iar numărul amenzilor pe linia tăierilor ilegale a crescut în mod considerabil.
Totodată, prin implementarea sistemului Wood Tracking (control al trasabilității lemnului), prin înmulțirea numărului controalelor efectuate în pădure, precum și în unitățile de prelucrare, s-a ajuns ca în anul 2015 volumul care va fi exploatat din pădurile României să fie mult mai mic față de anul precedent (estimăm o scădere a volumului de rășinoase exploatat cu 2.5 mil. mc – ceea ce înseamnă lemn de lucru pentru producerea de cherestea aprox. 1.6 mc).
Dacă luăm în considerare și volumul foioaselor, estimăm că volumul total ce va fi exploatat în România în anul 2015 va fi cu minimum 4 mil mc mai mic decât cel din anul precedent.
Până acum, nu au fost mediatizate și dezbătute public problemele reale ale sectorului forestier: accesibilizarea pădurii prin construirea de drumuri forestiere (pentru a scădea presiunea excesivă de pe zonele accesible); eficientizarea controlului; investiții în tehnologii de exploatare cu impact pozitiv asupra mediului. În prezent, administrarea pădurilor se susține exclusiv din venituri provenite din valorificarea masei lemnoase.
De aceea, credem că este nevoie să ne concentrăm pe aducerea de soluții fezabile pentru toate problemele grave ale sectorului forestier, nu pe acuze, în multe situații nemeritate, la adresa industriei lemnului.
Cătălin Tobescu – Editorialist Fordaq