Minunile icoanei Maicii Domnului de la Mega Spileo

Socotită a fi cea mai veche mănăstire din Grecia, Mega Spileo („Marea Peșteră”) este amplasată pe muntele Chelmos din Peloponez, la o altitudine de 1000 de metri, ferită de zgomotul și agitația lumii de astăzi. Mănăstirea adăpostește mulțime de moaște de sfinți, dar și o foarte veche icoană în relief a Maicii Domnului, considerată a fi una dintre cele 70 de icoane pictate de Sfântul Luca.
Din vremea ctitoririi sale în veacul al IV-lea, Mănăstirea Mega Spileo a trecut prin cinci incendii devastatoare. De fiecare dată, icoana Maicii Domnului a scăpat în chip minunat de la pieire. Pe lângă aceasta, în cronica mănăstirii au rămas însemnate și alte minuni.
Plataniotissa
În anul 840, când la Constantinopol se dezlănțuise erezia iconoclastă și biserica de la Mega Spileo a fost arsă din temelii de către iconoclaștii fanatici, monahii de la Mega Spileo au pornit prin tot Peloponezul cu icoana făcătoare de minuni, pentru a-i face pe credincioși să țină cu tărie Tradiția Ortodoxă. Întorcându-se dintr-o astfel de călătorie misionară, ei s-au oprit să doarmă pe locul unde părinții Simeon și Teodor primiseră prin descoperire porunca de a se întâlni cu Sfânta Eufrosina. Ei au așezat icoana în scorbura unui platan uriaș, și când s-au deșteptat în zori, au văzut că icoana se întipărise întocmai pe copac. Imaginea a rămas până astăzi. Acolo a fost ridicat un mic paraclis, și oamenii din satul Clapatzouna (numit acum Plataniotissa – Doamna Platanului) din apropiere spun că de veacuri, în ziua de 23 august, când este odovania praznicului Adormirii Maicii Domnului, sătenii văd o sferă luminoasă strălucind împrejurul copacului.
Păzirea icoanei
Când venețienii au cucerit Peloponezul, au încercat de mai multe ori să răpească icoana. Un conducător venețian din acele părți, care venise să o ia, atunci când s-a întins după ea, s-a trezit cu mâinile înțepenite. Altădată, solii trimiși de Papa Nicolae ca să ia icoana au fost ținuți pe loc de o putere mai presus de fire. A treia oară, perceptorul venețian Gian Giannes, care plănuia să ia prin jaf icoana, a fost împiedicat de moartea neașteptată a soției lui.
Piatra Fecioarei
Odată, când monahii aveau nevoie să sape un canal pentru a aduce în mănăstire apă din râul Cerynites, nu puteau să despice o stâncă uriașă care stătea în cărare. Ei și-au îndreptat rugăciunile spre Maica Domnului, care le-a împlinit îndată cererea, făcând stânca să se despice. Locul este cunoscut și astăzi sub numele de „Piatra Fecioarei”.
Îngropat sub avalanșă
În anul 1735, un băiat de 12 ani, Alexandru Kolokynthus, a fost îngropat sub o avalanșă de noroi și bucăți de stâncă, în timpul restaurării uneia dintre clădirile mănăstirii. Muncitorii au început să sape degrabă, așteptându-se să-l găsească mort, dar spre uimirea lor, l-au scos pe băiat nevătămat. Alexandru a povestit că în clipa în care s-a pornit avalanșa, el a fost păzit de Maica Domnului, care stătea deasupra lui acoperindu-i capul și trupul, în timp ce pietrele cădeau împrejurul lui.
(Pr. Silviu Cluci, Doxologia.ro)