Ministerul Sănătății a înaintat Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție o sesizare, însoțită de documente doveditoare pentru continuarea investigațiilor, care indică o fraudă cu o valoare preliminară de peste 21 miliarde de lei, comisă de un prezumtiv „grup organizat”.
În urma problemelor de finanțare a programelor naționale de diabet și oncologie înregistrate la jumătatea lui 2009, Ministerul Sănătății a dispus constituirea unei Comisii de evaluare și monitorizare a comisiilor comune de specialitate a Ministerului Sănătății și CNAS, care gestionează cele două programe naționale.
Verificările în cazul celor două comisii, ce au vizat activitatea din luna ianuarie până în august 2009, au relevat nereguli în prescrierea, eliberarea și decontarea de antidiabetice, fapt ce indică fraudări ale Programului național de diabet, inclusiv prin acțiuni concertate de tip grup organizat, format din medici prescriptori, farmacii și reprezentanți ai CNAS.
Verificările Comisiei de evaluare și monitorizare de până la acest moment indică o fraudă cu o valoare preliminară de peste 21 miliarde lei, care este „aferentă unei singure prezumtive rețele, investigațiile asupra altor cazuri de fraudare fiind în curs și doar la început”, potrivit raportului comisiei de anchetă.
Ministerul Sănătății a înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) o sesizare însoțită de documente doveditoare pentru continuarea investigațiilor.
Primele verificări ale Comisiei comune au relevat multiple nereguli de o gravitate „excepțională” în prescriere în cazul unui medic diabetolog din București.
Acesta ar fi prescris două rețete cu medicamente antidiabetice, fiecare în valoare de circa 110.000 de lei, în condițiile în care tratamentul cu antidiabetice costă în medie 1.195 de lei pentru un pacient pe an, iar prescrierile nu se fac pe o perioadă mai mare de 90 de zile.
Cele două rețete includ fiecare prescrieri de câte 270 de bucăți de stilouri cu insulină. Potrivit experților comisiei, cantitatea prescrisă acoperă tratamentul unui diabetic pe 22 de ani.
În plus, același medic ar fi prescris peste 600 de rețete pentru tratamente de 90 de zile cu o valoare medie de 3.000 lei, mult peste costul mediu anual al tratamentelor pentru un diabetic.
De asemenea, medicul ar fi prescris lunar doze de 90 de zile de medicație specifică acelorași pacienți. Verificarea va fi continuată și pentru restul de rețete eliberate de acest medic.
Experții comisiei atrag atenția asupra faptului că aceste rețete încalcă orice protocol și logică medicală, prescrierea asociind medicamente care nu se combină niciodată pentru patologia înscrisă.
Comisia a identificat și faptul că, în majoritatea cazurilor, rețetele prescrise de medicul din București au fost eliberate de aceeși farmacie. Potrivit investigațiilor, farmacia a înregistrat rețetele acestuia pe numele altui medic.
Pe codul unui singur medic, farmacia a mai înregistrat și rețetele altor cinci medici diabetologi, încălcând regulile și reglementările CNAS.
Astfel, pe numele unui singur medic au fost înregistrate, din investigațiile preliminare, cel puțin 600 de rețete semnate și parafate însă de alți medici, fapt care arată clar perpetuarea neregulilor la această farmacie. Există suspiciunea înregistrărilor false pentru circa 9.000 de rețete.
În plus, potrivit farmaciei, în cazul rețetelor în care s-au prescris 270 de stilouri de insulină, personalul său nu a eliberat decât trei bucăți pentru fiecare rețetă. Farmacia recunoaște însă că cererea de decontare către CNAS s-a făcut pentru întreaga cantitate și nu pe cea eliberată.
Investigațiile Parchetului trebuie să stabilească dacă această cantitate neeliberată a fost reintrodusă în circuit, precum și dacă există și care este gradul de implicare și vinovăție a personalului de la Casa de Asigurări de Sănătate București, care a aprobat decontări și rețete individuale ce depășesc 25.000 de euro, precum și al distribuitorilor de medicamente.
Comisia va continua să cerceteze modul în care au fost prescrise, eliberate și decontate și alte rețete pentru diabetici, în cazul sesizat Parchetului vizând doar Bucureștiul și doar primele dintre cele mai evidente nereguli.
În perioada următoare, Comisia va face publice și primele rezultate ale evaluării Programului Național de Cancer.
Potrivit experților, schema de fraudare era relativ simplă. Un medic diabetolog, respectiv T.M., a prescris în opt luni, insulină în valoare de 500 de mii de euro. Suspiciunile de fraudă au apărut imediat, asta și pentru că pe rețete erau trecute combinații de medicamente care sunt interzise. Toate retețele ajungeau la o singură farmacie din București, care așa-zis elibera tratamentele și apoi solicita decontarea banilor de la Casa de Asigurări de Sănătate București.
Ministrul Sănătății, Ion Bazac, este sunt convins că foarte multe dintre aceste medicamente au fost prescrise numai pe hârtie. „N-au fost eliberate, n-au ajuns niciodată în farmacie. Este doar un circuit scriptic în farmacie Mai mult de atât, verificările ministerului au arătat că la farmacia respectivă au fost decontate 9.000 de rețete dubioase. Asta înseamnă că este posibil să existe și alți medici implicați în acest circuit. Este o problemă și cu cei care se ocupă de validarea acestor rețete, probabil că ar fi trebuit să se sesizeze dacă că era decontată o rețetă de un miliard de lei. Eu mă aștept ca toți cei care sunt implicați în rețea, n-am să ezit să o numesc așa, vor fi sancționați administrativ și legal”, a mai spus ministrul Bazac.
Casa de Asigurări de Sănătate București a trimis, miercuri, Institutului Paulescu o adresă prin care medicul T.M. a fost exclus din contractul cu instituția.
