Membrii grupării „Ghenosu” sunt cercetați în 38 de dosare penale, întocmite în decurs de un an și jumătate, cele mai multe dintre acestea pentru tentativă la omor, amenințări, violențe și furturi calificate, au declarat luni, pentru MEDIAFAX, surse oficiale din cadrul Poliției Române.
Din cele 38 de dosare penale, 22 au fost trimise la Parchet cu soluție legală, iar 16 sunt în curs de cercetare la Inspectoratul de Poliție al Județului (IPJ) Dâmbovița, potrivit surselor citate.
Cele mai multe dosare sau fost întocmite pentru tentativă la omor, ultraj contra bunelor moravuri, vătămare corporală, amenințări, furturi, distrugeri, șantaj, loviri și alte violențe și violare de domiciliu, infracțiuni comise de membrii grupării infracționale în decurs de un an și jumătate.
Unul dintre presupușii membri ai grupării „Ghenosu”, Daniel Uță, zis „Danezu”, a fost reținut, luni dimineață, în baza unei ordonanțe pentru 24 de ore emisă de către procurorii Parchetul Tribunalului Dâmbovița, după ce a lovit în cap, într-un local din Târgoviște, un polițist de la IPJ Dâmbovița, care în urma incidentului a ajuns în comă la spital.
Uță a fost audiat de procurori timp de peste cinci ore, însă nu și-a recunoscut fapta pe parcursul audierilor.
Potrivit șefului Poliției Dâmbovița, comisar-șef Vasile Tache, ordonanța de reținere a fost emisă de către procurori sub acuzația de tentativă la omor calificat, iar Uță va fi dus, în cursul zilei de luni, la Tribunalul Dâmbovița, cu propunerea de arestare preventivă pentru 29 de zile.
Daniel Uță a fost prins, duminică seară, într-un apartament din București, în urma unei descinderi a polițiștilor de la Investigații criminale, cu sprijinul DGIPI și SRI. În apartament a mai fost găsit un bărbat, Dragoș Băncilă, care a fost ridicat de polițiști. Acesta, împreună cu fata în apartamentul căreia au fost găsiți cei doi, a fost dus, în noaptea de duminică spre luni, la Parchetul Tribunalului Dâmbovița, pentru audieri.
Lui Uță i s-a făcut rău în timp ce era transportat spre Târgoviște, pentru audieri, astfel că a fost dus la Spitalul Floreasca din Capitală pentru o evaluare medicală.
Potrivit unor surse judiciare, lui Uță i s-a făcut rău la ieșirea din Chitila, și, pentru că îi crescuse pulsul foarte tare, a fost chemată o ambulanță care l-a adus la Spitalul Floreasca. Conform surselor citate, lui Daniel Uță i s-ar fi făcut rău din cauza consumului de plante etnobotanice. El a ajuns, luni dimineață, în Târgoviște, unde a fost dus la audieri.
Daniel Uță a mai fost implicat într-un incident cu violență, în primăvara acestui an, când a fost acuzat că a lovit-o pe fata șefului de post din Pietroșița. Atunci, tânăra, în vârstă de 19 ani, a ajuns la spital după ce a fost sechestrată și bătută de Daniel Uță, fostul ei prieten. Agresiunea a fost înregistrată de camerele de supraveghere ale unui magazin din microraionul 4 din Târgoviște, victima fiind internată inițial la Spitalul Județean de Urgență Târgoviște și ulterior la un spital din București.
El este cercetat de procurori pentru agresarea polițistului Codruț Oprea, fiind acuzat de tentativă de omor calificat. În acest caz au fost audiați mai mulți martori care au fost în localul din Târgoviște unde a avut loc agresiunea.
Polițistul Codruț Oprea a fost operat la Spitalul de Urgență Floreasca din Capitală, pentru un hematom cerebral, starea lui fiind în continuare foarte gravă, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al unității sanitare, Bogdan Oprița.
Liderul grupării „Ghenosu”, Florin Pârjol, a fost pus în libertate de judecătorul Dumitru Rebegea, magistratul fiind trimis în judecată în noiembrie 2009 pentru luare de mită și favorizarea infractorului.
Pentru eliberarea lui Florin Pârjol judecătorul i-a cerut avocatei acestuia, Viorica Pilică, 20.000 de euro, arătau magistrații Curții de Apel București în motivarea deciziei de arestare preventivă a lui Dumitru Rebegea.
Judecătorul i-ar fi spus avocatei când să depună la instanță cererea de constatare a încetării măsurii arestării preventive. De asemenea, i-a spus ca Florin Pârjol să refuze avocații din oficiu și să fie asistat doar de apărători aleși, iar aceștia din urmă să nu se prezinte la termenul de judecată.
Ulterior, în cazul lui Florin Pârjol, Rebegea a amânat judecarea unei cereri de constatare a încetării de drept a măsurii arestării preventive peste o zi de când expira mandatul de arestare preventivă. Motivul amânării a fost acela că „Ghenosu” a dorit să fie asistat de avocații săi, și nu de un avocat din oficiu.
Rebegea susținea, în noiembrie 2009, la instanța supremă, care judeca recursul său la decizia de arestare preventivă, că Florin Pârjol a fost pus în libertate din eroare de către Curtea de Apel Pitești, care nu a dispus menținerea măsurii preventive atunci când a casat soluția sa.
Florin Pârjol fost condamnat în anul 2003, de către un tribunal din Franța, la șapte ani de închisoare.
În aprilie 2007, Florin Pârjol a fost predat autorităților din România, unde pe numele său exista un mandat de arestare pentru trafic de persoane, iar jumătate de an mai târziu era pus în libertate de către Tribunalul Dâmbovița.
În ianuarie 2009, unsprezece membri au grupării Ghenosu, printre care și liderul acesteia, au fost arestați preventiv, ulterior unul dintre ei, care și-a recunoscut vinovăția, fiind pus în libertate.
În 14 martie 2009, șapte dintre membrii grupării „Ghenosu”, cunoscută drept unul dintre cele mai importante și violente grupuri de crimă organizată din România, care acționa în mai multe țări ale Uniunii Europene, au fost puși în libertate de un complet al Curții de Apel Ploiești, ceilalți trei, printre care și Florin Pârjol, rămânând atunci în arest preventiv.
Membrii grupării erau cercetați pentru infracțiuni informatice, respectiv clonarea de carduri pentru bancomate, dar și în infracțiuni cu violență, precum tâlhărie, șantaj, sechestrare de persoane.
Procurorii și polițiștii care au lucrat la acest caz susțineau atunci că, „prin eliberarea locotenenților, a membrilor grupării, va crește puterea liderului grupului, chiar dacă acesta se află încă după gratii”.
De asemenea, anchetatorii care au investigat cazul au mai arătat că actul de sesizare în acest caz conține aproape 250 de file, că în cursul investigațiilor au fost audiate peste 7 000 de persoane și că, o dată cu eliberarea unora dintre membrii grupării, unii dintre martori își vor retrage sau schimba declarațiile care îi incriminau pe aceștia, întrucât le este teamă.
Potrivit anchetatorilor, gruparea, deosebit de periculoasă, acționa în județele Dâmbovița și Prahova, dar și în Italia și Spania. Anchetatorii au stabilit că gruparea era formată din 25 de persoane, majoritatea cu vârste până în 25 de ani, cunoscute cu preocupări de infracțiuni din sfera criminalității organizate. Cele mai multe acțiuni ale membrilor rețelei erau violente, gruparea axându-se îndeosebi pe comiterea de infracțiuni din sfera criminalității informatice, spălare de bani și, în subsidiar, camătă și șantaj. Din aceste activități, membrii grupării obțineau sume mari de bani și bunuri, respectiv autoturisme de lux, apartamente și bijuterii.
Liderul grupării, Florin Pârjol, în vârstă de 24 de ani, era cunoscut în mediile interlope ca o persoană deosebit de violentă și periculoasă, fiind suspectat de comiterea mai multor infracțiuni cu violență, proxenetism, ultraj contra bunelor moravuri sau spălare de bani, săvârșite atât în țară, dar și în străinătate.
