Vineri, 5 decembrie 2025, Liceul Teoretic „Iorgu Vârnav Liteanu” din Liteni a găzduit cercul pedagogic al profesorilor de matematică – zona Fălticeni, nivel liceal, desfășurat sub tema „Matematica în viața reală. Soluții pentru învățarea cu sens”. Întâlnirea, coordonată de responsabilul de cerc, prof. Tumuleanu Alexandra Emilia, a reunit cadre didactice preocupate de felul în care matematica poate deveni limbajul prin care elevii înțeleg lumea din jur, nu doar o succesiune de formule abstracte.
Momentul a avut o încărcătură aparte în contextul aniversării a 160 de ani de învățământ organizat la Liteni – o istorie care începe în 1865, cu o singură sală de clasă și 21 de elevi, și continuă astăzi într-un campus modern, cu corpuri de școală reabilitate, laboratoare, centru de documentare și informare și săli dotate cu table interactive și laptopuri. De la primele școli de băieți și fete, la gimnaziul sătesc, școala comercială, liceul de cultură generală și până la actualul Liceu Teoretic „Iorgu Vârnav Liteanu”, fiecare etapă a însemnat investiție în viitorul comunității și în șansele copiilor din Liteni și satele arondate.
- Lecție demonstrativă: progresiile geometrice din manual în viața de zi cu zi
Activitatea a debutat cu prezentarea școlii și apoi cu lecția demonstrativă susținută de prof. Anton Victor, la clasa a IX-a C, profil Real, specializarea Științe ale Naturii, având ca temă „Aplicații ale progresiilor geometrice în diverse domenii”. Lecția a fost concepută ca o activitate de recapitulare și sistematizare, cu accent pe modul în care noțiunile teoretice se regăsesc în situații concrete.
După momentul organizatoric și reactualizarea cunoștințelor (formulele pentru termenul general, suma primilor n termeni și relațiile dintre trei termeni consecutivi ai unei progresii geometrice), elevii au primit o fișă de lucru care i-a purtat, prin intermediul matematicii, prin cinci mari domenii: finanțe, biologie, fizică, geografie și informatică. Au calculat dobânzi compuse și deprecierea valorii unui autoturism, au modelat creșterea exponențială a unei culturi bacteriene, au analizat dezintegrarea radioactivă sau scăderea temperaturii unui lichid, au estimat evoluția populației unei localități și au urmărit cum „crește” un fișier digital sau un folder de fotografii în timp. În plus, au discutat critic și despre jocurile piramidale, văzând cum, dincolo de promisiuni, acestea se bazează tot pe o progresie – una care devine rapid nerealistă în raport cu numărul de participanți.
Strategiile didactice utilizate – conversația, explicația, problematizarea, exercițiul, lucrul individual, investigația – au pus elevul în centru, invitându-l să gândească, să argumenteze și să transfere cunoștințele în contexte noi. Tabla interactivă, fișele de lucru și exemplele atent alese au creat un cadru în care matematica a apărut ca un instrument util, flexibil și viu.
- Bridge 21 – de la „predare” la învățare prin colaborare
În continuarea programului, prof. Doboș Aura Mihaela a prezentat modelul inovativ de învățare „Bridge 21”, integrat în proiectul Erasmus+ „Teaching for a Sustainable Tomorrow” (TfaST). Bridge 21, program educațional dezvoltat la Trinity College Dublin, propune o viziune centrată pe colaborare, gândire critică și utilizarea creativă a tehnologiei, profesorul devenind facilitator și mentor, nu doar transmițător de informație.
Cadrele didactice participante au putut vedea cum arată, concret, o activitate construită pe acest model – de la set-up (ice-breaker, formarea echipelor și atribuirea rolurilor) la investigație, planificare, creare, prezentare și reflecție finală. Un exemplu relevant a fost activitatea „Casa matematicienilor”, destinată elevilor de liceu, în care matematica (perimetre, arii, volume, bugete de construcție) este pusă în slujba unui proiect practic: proiectarea unei case cu suprafață limitată, mobilarea ei, alegerea surselor de încălzire și iluminat și estimarea costurilor.
Rolurile asumate de elevi – cercetător, mediator, scrib, prezentator, „tech-expert”, custode al timpului – ilustrează cât de mult contează competențele secolului XXI în învățarea matematicii: comunicare, colaborare, creativitate, gândire critică, gestionarea timpului și responsabilitatea pentru produsul final. Activitatea devine o experiență integrată, în care formulele nu mai sunt un scop în sine, ci un mijloc de a rezolva o provocare autentică.
- „Teste la matematică pentru un altfel de bacalaureat”
Ultima parte a cercului pedagogic a fost dedicată evaluării – mai exact, felului în care putem construi subiecte de examen care să evalueze nu doar memoria, ci și capacitatea de a modela și interpreta situații reale. Prof. Țibichi Maria a prezentat seturi de itemi pentru examenul național de bacalaureat la matematică (specializările științe ale naturii și matematică-informatică), concepute în cheie aplicativă.
Astfel, un exercițiu despre o serie aritmetică devine povestea unei economii lunare pentru o vacanță; o ecuație liniară se ascunde în tariful unei curse de taxi; o progresie geometrică se regăsește în dublarea unei colonii de bacterii sau în deprecierea unui utilaj industrial; probabilitatea capătă sens în controlul calității becurilor produse într-o fabrică; funcțiile liniare și cuadratice descriu traiectoria unui jet de apă sau evoluția veniturilor unei companii; logaritmii apar natural în calculul pH-ului; iar trigonometria și geometria analitică se transformă în instrumente pentru topografi, controlori de trafic aerian sau observatori din turnuri de control.
În partea de analiză, au fost discutate și probleme care implică optimizări (maximizarea unui profit, dimensionarea unui siloz pentru volum maxim cu material limitat), calculul distanțelor și ariei prin integrare sau modelarea procesului de frânare a unui vehicul. Toate aceste exemple arată că matematica școlară poate dialoga firesc cu economia, fizica, chimia, biologia, geografia sau educația financiară, atunci când este gândită „cu sens” și plasată în contexte relevante pentru viața elevilor.
- Dialog profesional și continuitate într-o „familie a cunoașterii”
Programul cercului pedagogic s-a încheiat cu o sesiune de discuții și reflecții, în care profesorii au împărtășit impresii, au formulat întrebări și au conturat posibile direcții de colaborare viitoare: schimb de resurse, proiecte interdisciplinare, ateliere pentru elevi și exemple de teste centrate pe competențe.
Într-un liceu care poartă în spate o istorie de 160 de ani de educație și care se dezvoltă permanent prin noi clădiri, dotări moderne și proiecte europene, astfel de întâlniri reprezintă puntea dintre tradiție și inovație. Matematica nu mai este doar „materia dificilă” din orar, ci un limbaj prin care elevii pot înțelege și modela lumea – de la economiile pentru o vacanță și siguranța rutieră, până la protecția mediului și proiectarea unei case sustenabile.
Cercul pedagogic al profesorilor de Matematică de la Liceul Teoretic „Iorgu Vârnav Liteanu” din Liteni a demonstrat, încă o dată, că învățarea cu sens se construiește atunci când știința se întâlnește cu viața reală, iar profesorii devin ghizi ai unei călătorii în care formulele se transformă în înțelegere, responsabilitate și încredere în propriile capacități.
Diana-Maria POENARU
