Pachetul de măsuri anunțat joi de președintele Traian Băsescu, care cuprinde reduceri puternice ale salariilor și pensiilor, a fost elaborat de autoritățile române și nu a fost propus de FMI, se arată într-un comunicat transmis, vineri, la solicitarea agenției MEDIAFAX, de instituția financiară.
„Președintele Traian Băsescu a anunțat joi un pachet de măsuri de ajustare fiscală incluzând reduceri puternice ale salariilor din sectorul bugetar și pensiilor. Acest pachet a fost elaborat de autoritățile române și nu a fost propus de FMI”, se arată în comunicat.
Măsurile anunțate de Președinție vor fi examinate de misiunea FMI aflată la București pentru evaluarea acordului stand -by.
„Misiunea de la București a Fondului va examina pachetul de măsuri în cadrul discuțiilor (purtate cu autoritățile române, n.r.)”, potrivit comunicatului FMI.
Informațiile privind poziția FMI față de anunțul de joi a apărut inițial pe un blog al cotidianului american Wall Street Journal.
Președintele Traian Băsescu a anunțat joi seară că, în urma negocierilor cu FMI, autoritățile române au ales soluția reducerii salariilor bugetare cu 25%, a pensiilor cu 15% și să scadă „masiv subvențiile”, în loc de majorarea semnificativă a principalelor taxe, respectiv cota unică și TVA. Șeful statului a menționat și că ajutorul de șomaj va scădea cu 15%.
O misiune a Fondului Monetar Internațional a sosit săptămâna trecută la București pentru a patra revizuire a acordului stand-by încheiat în primăvara anului trecut, principala temă în discuție reprezentând-o politica fiscală și reducerea deficitului bugetar, în condițiile revizuirii în jos a prognozei de creștere economică pentru 2010 și a unei performanțe slabe la nivelul veniturilor bugetare încasate în primul trimestru.
Chiar înainte de începerea negocierilor, FMI a revizuit în scădere de la 1,3% la 0,8% prognoza de creștere economică a României pentru acest an, pe baza căreia a fost elaborat bugetul pe 2010 și toate țintele bugetare incluse în scrisoarea suplimentară de intenție convenită în luna februarie, la ce-a de-a treia evaluare a caordului.
Negocierile începute în 28 aprilie au fost prefigurate de o declarație a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care a atras atenția că majorarea taxelor ar înrăutăți situația economiei, aflată încă în recesiune, soluția pentru reducerea deficitului fiind diminuarea cheltuielilor sociale și curente și alocarea de bani pentru investiții.
Oficialul BNR a vorbit atunci și despre cheltuielile mari sociale și pentru salarii pe care statul nu le mai poate suporta în condițiile unor venituri bugetare reduse, arătând că România trebuie să decidă către ce model de guvernare se îndreaptă.
După aproape o săptămână de discuții, au apărut în presă variante de negocieri care indicau iminența unei majorări semnificative a taxelor, respectiv creșterea cotei unice de la 16% la 20% și a TVA de la 19% la 24%, ambele propuneri fiind atribuite experților FMI. Acest scenariu a atras criticile tuturor partenerilor sociali, aceștia arătând că o creștere a impozitării ar bloca, practic, posibilitatea revenirii economiei.
De fapt, aceste cifre au fost avansate tocmai pentru ca opinia publică să conștientizeze situația gravă în care se găsește bugetul de stat, o creștere atât de spectaculoasă fiind văzută, cel mai probabil și de FMI, ca o măsură cu efecte negative asupra încasărilor bugetare.
Șeful statului a declarat, joi, că tranșa următoare de la FMI ar fi trebuit eliberată în partea a doua a lunii iunie, dar cu certitudine vor fi introduse benchmark-uri care vor face ca tranșa să intre „pentru luna iulie”, pentru ca Guvernul să probeze că este angajat în măsurile convenite.
România are în derulare un acord de împrumut extern cu FMI, UE și alte instituții financiare internaționale în valoare de 20 miliarde euro. O misiune FMI se află în această săptămână la București pentru cea de-a patra evaluare a derulării programului economic care condiționează împrumuturile.
