Sfinții Părinți au pus un accent deosebit asupra laturii spirituale a postului. Astfel, postul creștin nu se rezumă doar la abținerea voluntară de la mâncare și băutură, ci și la lupta împotriva patimilor, instinctelor și pornirilor păcătoase ale trupului sau sufletului. Se poate spune că postul este măsura dragostei noastre față de Dumnezeu. De aceea, postul nu trebuie centrat pe om, pe sănătatea sa (ținem post pentru că s-a demonstrat științific că este benefic organismului), ci trebuie să se îndrepte spre Dumnezeu. De aceea, postul trupesc trebuie unit cu postul sufletesc. Sfinții au arătat foloasele postului atât pentru suflet, cât și pentru trup. Postul creștin a îmbrăcat un important caracter religios, devenind un act de virtute și de cult, o treaptă în urcușul duhovnicesc, un semn de respect și o jertfă personală adusă lui Dumnezeu. (J. N. )





