Ambasadorul britanic, Martin Harris, afirmă într-un interviu acordat MEDIAFAX că e normal ca guvernul de la Londra să se asigure că imigranții vin să muncească, nu să primească ajutoare sociale, iar măsurile împotriva „turismului social” vizează reformarea sistemului, nu pe români.
Harris mărturisește că și el a pierdut în acest an, din cauza reformării sistemului britanic de asigurări sociale, beneficiul acordat pentru că are trei copii, fiind normal ca în acest context al reducerii costurilor cu asistența socială britanicii să fie preocupați să fie corect și modul în care imigranții beneficiază de aceste ajutoare.
În interviul acordat MEDIAFAX, în contextul publicării vineri a unui studiu cerut de Ministerul de Externe de la Londra despre impactul ridicării restricțiilor tranzitorii pentru români pe piața muncii din Marea Britanie, ambasadorul Harris arată că întreaga dezbatere din ultimele luni pe această temă a servit și la o mai bună cunoaștere între oamenii din cele două țări.
El consideră că astfel de dezbateri sunt „sănătoase” în țări democratice, cu presă activă, iar convingerea sa este că relația dintre România și Marea Britanie va rămâne puternică și nu va fi afectată pe termen lung de percepțiile apărute în ultima perioadă.
Prezentăm interviul acordat de către ambasadorul Martin Harris agenției de presă MEDIAFAX:
Reporter: Astăzi a fost publicat un studiu de către Institutul Național pentru Cercetare Economică și Socială din Marea Britanie, la cererea Ministerului de Externe de la Londra, cu privire la subiectul imigrației românilor și bulgarilor după ridicarea restricțiilor la 1 ianuarie 2014. Care sunt principalele concluzii ale acestui raport care trebuie cunoscute de opinia publică?
Martin Harris: Au fost foarte multe speculații cu privire la ce se va întâmpla când vor fi ridicate restricțiile tranzitorii la finalul acestui an. Noi am dorit să avem o analiză din partea cercetătorilor. Așa că am angajat un grup de cercetători ai fenomenelor sociale, proveniți din Marea Britanie, România și Bulgaria, care să analizeze aspectele existente și să vină cu o concluzie. În primul rând, aș vrea să spun că nu le-am cerut să vină cu o predicție a numărului și au menționat clar în studiu de ce nu e posibil să fie făcută această predicție. Pentru că la sfârșitul anului restricțiile vor fi ridicate nu doar în Marea Britanie, ci în toate țările UE, iar deciziile pe care oamenii le vor lua vor depinde de economia de aici, din România, de cea din Bulgaria, dar și din toate celelalte țări membre. Dar raportul indică principalele trăsături ale acestui fenomen al imigrației de până acum, că principalele destinații au fost Italia și Spania. Sunt și români care lucrează în Marea Britanie, dar e un număr mai mic. Și raportul anticipează că imigrația din cele două țări va fi aproape similară cu cea care a venit din celelalte țări din Europa Centrală și de Est care au aderat în 2004. Adică oameni mai tineri care vor viza industria turismului, construcțiile. Și aduce și concluzii cu privire la impactul asupra serviciilor publice, a sistemului de beneficii și celui de sănătate, a celui școlar. Cred că este un raport util pentru decidenții politici, care poate fi folosit la argumentarea științifică pentru politicile pe care le pregătim acum de gestionare a imigrației viitoare.
Rep.: MAE român a arătat astăzi că acest studiu contrazice speculațiile, temerile exprimate de o parte din presa britanică. Credeți că se poate spune că raportul contrazice și îngrijorările afirmate de unii dintre politicienii britanici? Credeți că mai e cazul să avem după acest raport oficial preocupări privind venirea unui val masiv de români în Marea Britanie?
M.H.: Sper că oamenii vor găsi raportul util pentru că aduce o perspectivă științifică asupra impactului probabil. Așa cum am spus, afirmă că nu se pot face predicții privind numărul celor care vor veni și nu are rost să facem astfel de estimări. Dar cred că în privința politicilor Guvernului britanic, studiul aduce o contribuție pentru eforturile de a gestiona cât mai bine acest fenomen, de a avea o bună bază pentru analiză și pentru a răspunde obligațiilor noastre legale și îngrijorării pe care unii oameni o au. Și premierul nostru a spus-o clar în discursul său de luna trecută că vom ridica restricțiile la sfârșitul anului, a arătat și că românii care lucrează acum în Marea Britanie sunt în general harnici, plătesc taxe și sunt apreciați de angajatori. Și la fel de clar a fost și mesajul ministrului Afacerilor Europene, David Lidington, când a venit aici la București, că românii aduc o contribuție importantă și folositoare economiei britanice. Și apoi premierul a exprimat și preocuparea ca sistemul nostru de beneficii și sistemul de sănătate să fie protejate de imigranți, în general. Subliniez că în general, acest lucru nu are legătură numai cu românii și bulgarii, ci privește drepturile și responsabilitățile imigranților de oriunde ar veni ei, în privința accesului la sistemele de beneficii și de sănătate. Și a făcut o serie de propuneri prin care să ne asigurăm că oamenii vin în Marea Britanie să lucreze, nu să beneficieze de aceste sisteme de protecție socială. Și aceste propuneri se aplică tuturor cetățenilor UE, iar românii și bulgarii vor avea aceleași drepturi ca toți ceilalți cetățeni europeni după ridicarea măsurilor tranzitorii.
Rep.: O altă concluzie a studiului a fost că acei români care vor veni sunt în general persoane tinere care vor să lucreze și nu se așteaptă un impact asupra sistemului de sănătate sau a celui de asigurări sociale. Credeți că această concluzie contrazice aceste măsuri anunțate de premierul Cameron?
M.H.: Nu, nu cred, pentru că el s-a referit la măsuri care nu îi vizează pe români și bulgari, ci la aspectul general, adică la accesul imigranților, indiferent dacă sunt cetățeni UE sau din afara Uniunii, la sistemul nostru de wealthfare. Și contextul pentru aceasta este că noi ne reformăm acest sistem pentru a fi siguri că beneficiile sunt folosite în mod eficient. Din păcate, asta înseamnă și tăierea unor tipuri de astfel de beneficii.
De exemplu, eu primeam un beneficiu pentru copii deoarece am trei copii, dar de anul acesta nu mai am dreptul pentru că Guvernul a decis că nu am nevoie de acest ajutor. Pot fi de acord sau nu, dar e parte a reformelor pe care le facem. Și vrem să ne asigurăm că este întotdeauna mai convenabil să lucrezi decât să trăiești din aceste beneficii și sistemul trebuie să încurajeze oamenii să lucreze. Deci, este parte a acestei reforme pentru că oamenii întreabă și de accesul imigranților la beneficii. Avem o situație în prezent pentru că un imigrant care vine în Marea Britanie poate să primească alocațiile pentru copii, deși aceștia nu trăiesc cu el în țara noastră, ci în țara de origine. Iar premierul a spus că vrem să reformăm acest lucru și să fim corecți. Și vrem să discutăm cu partenerii noștri din UE, inclusiv România, despre cum ne asigurăm că tratăm pe toată lumea în mod corect și sistemul de asigurări sociale funcționează eficient.
Rep.: În ce stadiu se află aceste măsuri? Când vor fi adoptate de Parlament și când vor fi aplicate?
M.H.: Sunt mai multe măsuri, deci unele vor fi aplicate în acest an. Altele necesită discuții și la Bruxelles, iar premierul a spus că trebuie discutat și cu celelalte țări membre despre aceste propuneri. Dar noi sperăm să fie aplicate cât mai curând posibil.
Rep.: Până acum care a fost reacția Bruxelles-ului?
M.H.: Cred că suntem într-o fază preliminară și trebuie să dăm mai multe detalii pentru a fi înțeleși. Am ridicat acest subiect și vrem să intrăm în discuții mai aprofundate și să vedem care vor fi reacțiile la Bruxelles. Și eu am discutat acest lucru cu oficialii de aici, din România, și cred că este o bună înțelegere în acest sens, pentru că și studiul spune că majoritatea oamenilor vor să vină ca să lucreze, nu ca să beneficieze de asigurările sociale. Ceea ce a prezentat premierul a fost înțeles și este și o cale pentru a demonstra că libertatea de mișcare funcționează inclusiv prin confruntarea abuzării de acest drept.
Rep.: Dumneavoastră sunteți foarte prezent în viața publică din România, călătoriți în țară și aveți contacte cu oameni. Credeți că după această întreagă dezbatere de mai multe luni, după campaniile de presă, are loc o schimbare a modului în care românii îi percep pe britanici și Regatul Unit?
M.H.: Eu văd lucrurile dintr-o perspectivă pe termen lung. Dacă mă gândesc la prima vizită în România în vara lui 1990, cred că prea puțini oameni din Regatul Unit cunoșteau ceva despre România și foarte puțini români au avut ocazia să călătorească în Marea Britanie. Deci, cele două țări erau izolate una de cealaltă. Și dacă ne uităm la ce s-a întâmplat între timp, intensitatea contactelor dintre România și Regatul Unit a fost chiar extraordinară. Acum suntem aliați în NATO, suntem parteneri în UE, sunt mulți britanici care vin aici în România și apreciază, la fel ca și mine, peisajul și cultura rurale care sunt deosebite. Și sunt și români care studiază, lucrează, călătoresc în Marea Britanie și cunosc astfel țara noastră. Deci, cred că pe termen lung percepțiile noastre sunt mult mai bine informate, ne cunoaștem mult mai mult acum decât în trecut. Și dacă privim spre ceea ce se va întâmpla anul viitor, ridicarea restricțiilor tranzitorii, asta va însemna încă un pas înainte în relația noastră, vom fi parte a aceleiași piețe comune a muncii. Este ceva foarte important că ne deschidem reciproc piețele. Și pentru mine contează să mă asigur că relația noastră rămâne puternică și sunt foarte încrezător că așa va fi.
Rep.: Dar nu credeți că această situație a și dăunat relației dintre cele două țări în ansamblu?
M.H.: Ambele țări sunt democrații, cu o presă activă, iar jurnaliștii fac astfel de dezbateri. Ceea ce am observat este că chiar este o dezbatere adevărată atât în Marea Britanie, cât și în România, sunt exprimate foarte multe opinii diferite. Iar dacă privim la întreaga dezbatere în ansamblu, nu doar la o anumită parte a ei, cred că oamenii pot aprecia că sunt opinii diverse în societățile noastre, asta se petrece în țări democratice, iar asta e ceva sănătos până la urmă.
