Mănăstiri din Bucovina

Mănăstirile din Bucovina fac parte din patrimoniul UNESCO, fiind încrise în catalogul „marile monumente ale lumii” din anul 1993. Ele sunt unice în lume prin arhitectura lor ce caracterizează epoca de glorie a Moldovei și prin pictura lor exterioară.
Biserica Arbore a fost ridicată de Luca Arbore între 2 aprilie și 29 august 1503; pictura interioară și exterioară datează din 1541 și a fost realizată de Dragoș Coman din Iași, pictor laic.
Hram: Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul. Biserica nu are turlă, în schimb are o nișă în interior care era, se pare, destinată clopotelor.
Mănăstirea Humor este situata în orașul Gura Humorului și are hramul Adormirea Maicii Domnului și Sf. Gheorghe. A fost ridicata la 1530 de jupânul Toader Bubuiog și soția sa Anastasia, cu bunăvoința domnitorului Petru Rareș, pe locul unei biserici din secolul XIV, construită de Alexandru cel Bun. Biserica mănăstirii nu este prima care a avut pictură exterioară din Moldova, dar aceasta s-a păstrat foarte bine, tabloul reprezentativ fiind asediul Constantinopolului, pictura menită să păstreze vechea credință ortodoxă. Din pictura interioară este reprezentativ tabloul votiv al familiei domnitorului Petru Rareș. Este prima biserică care are pridvor deschis, iar deasupra camerei mormintelor se află tainița, unde se ascundeau, în timpul năvălirilor otomane, odoarele mănăstirii.
Mănăstirea Moldovița, amplasată în localitatea Vatra Moldoviței, are hramul Buna Vestire și a fost ridicată la 1410 de Alexandru cel Bun, pe locul unei biserici mai vechi. Biserica mănăstirii a fost reconstruită în piatră de Petru Rareș. Pictura murală exterioară a fost realizată de Toma din Suceava în 1537 și s-a conservat, cu excepția părții de nord, care a fost degradată din cauza climei. Frescele arată scene din lupta moldovenilor ortodocși împotriva otomanilor. În 1975 a obținut trofeul „Pomme d`Or” acordat de F.I.J.E.T. pentru pictura sa unică.
Biserica Pătrăuți are hramul Sfânta Cruce și a fost ridicată de Ștefan cel Mare la 1487. Deși de mici dimensiuni, clădirea este foarte frumos proporționată; pictura interioară deosebit de valoroasă – tabloul votiv cu scena „Plângerii” și „Cavalcada sfinților militari”. Pictura exterioară a fost realizată în 1550 și încă se mai păstrează.
Mănăstirea Probota are hramul Sf. Nicolae și a fost ctitorită de Petru Rareș la 1530; pictura bisericii, din 1532, interioară (refăcută) și exterioară, care a fost în mare parte distrusă, dar fragmentele stârnesc încă admirația. Judecata de Apoi din pridvor a fost realizată aici pentru prima dată în Moldova, introdusă de fratele lui Petru Rareș, viitorul Mitropolit Grigore Roșca. Pictura exterioară nu s-a păstrat deoarece tehnicile de fixare a culorilor erau mai puțin cunoscute. Arhitectura este reprezentativă pentru Moldova secolului XVI.
Catedrala Mitropolitană din Suceava are hramul Sf. Gheorghe și a fost ridicată între 1514 și 1522 de domnitorii Bogdan III și de fiul său Ștefăniță. Adăpostește racla de argint cu moaștele Sf. Ioan cel Nou. Picturi murale remarcabile, cum ar fi pe latura vestică în registrul superior, patru scene din viața Sf. Ioan cel Nou pictate în 1895.
Mănăstirea Sucevița se află în localitatea Sucevița și a fost ridicată de Mitropolitul Gheorghe Movilă și frații săi Ieremia și Simion Movila în 1584. Planul bisericii este specific perioadei lui Ștefan cel Mare (pronaos, naos și altar, la care se adaugă pridvor și gropniță). Sucevița este cea mai completă din punct de vedere arhitectonic și al picturilor interioare și exterioare. Pictura a fost realizată de Ion Zugravul în 1596. Culoarea dominantă a picturii este verdele. Aici se află mormintele Movileștilor. Pictura exterioară este cea mai bine păstrată, inclusiv pe latura de nord, unde este Scara Virtuților – o antiteză între bine și rău, Rugăciunea tuturor Sfinților, o temă unică. Fațada sudică are reprezentat Arborele lui Iesei, Acatistul Maicii Domnului. Biserica este cea din urmă realizată cu pictura exterioară de aceea a fost considerată de francezul Paul Henry „testament al artei moldovenești”.
Mănăstirea Voroneț este situată în localitatea Voroneț, parte din orașul Gura Humorului și are hramul Sf. Gheorghe. Ridicată de Ștefan cel Mare în 1488, între 26 mai și 14 septembrie, în stilul caracteristic. Nu are camera mormintelor. Renumită în întreaga lume pentru „albastrul de Voroneț” și pentru scena întruchipată pe fațada de vest, a Judecății de Apoi. Această pictură este împărțită în mai multe registre, în partea superioară a ansamblului fiind Dumnezeu Tatăl, registrul mijlociu cuprinde icoana Deisis – Iisus Hristos încadrat de Maica Domnului în partea dreaptă și Sf. Ioan Botezătorul în stânga, icoana bizantina. În al treilea registru se află Duhul Sfânt în chip de porumbel. Adăpostește mormintele pustnicului Daniil Sihastru, duhovnicul lui Ștefan cel Mare și al Mitropolitului Grigore Roșca. Alte picturi: Arborele lui Iesei; profeții Vechiului Testament sunt încadrați de filosofi: Aristotel, Platon, Pitagora, Socrate. În naos, tabloul votiv al lui Ștefan cel Mare, împreună cu Doamna Maria Voichița și Bogdan, moștenitorul tronului.
Alte monumente din Bucovina:
Mănăstirea Dragomirna a fost ridicată de Anastasie Crimca – lucrările au început în 1602 și s-au terminat în 1609; hramul: Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile). Biserica mănăstirii are o structură îngustă și alungită, monumentală prin combinarea elementelor gotice cu cele de artă românească.
Mănăstirea Putna, prima ctitorie a lui Ștefan cel Mare, a fost concepută ca necropolă domnească. Construită între 1466 – 1469. Aici este mormântul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și mormintele a două dintre soțiile sale: Maria Voichița și Maria de Mangop.
Biserica Bogdana din Rădăuți este cel mai vechi monument din piatră din Moldova ridicat în a doua jumătate a secolului XIV-lea de către Bogdan I, întemeietorul Moldovei. Biserica este foarte simplă, o bazilică adaptată cultului ortodox, formată din pronaos, naos, altar. Biserica nu are turlă.
Biserica din Bălinești are hramul Sf. Nicolae și încă își mai păstrează pictura exterioară, dar este foarte deteriorată. Construită în a doua jumătate a secolului al XV-lea, are o arhitectură specifică pentru epoca lui Ștefan cel Mare și Sfânt.
(www.travelworld.ro)