Președintele Societății Române de Pneumologie, Dumitru Mihălțan, susține că cel mai grav este că tabagismul cronic nu este nici pe departe perceput ca o boală, un studiu relevând faptul că doi din trei românii fumători, cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani, vor să se lase de fumat.
57 la sută dintre românii fumători au declarat că vor să renunțe la fumat, dar nu știu ce ar trebui să facă pentru a scăpa definitiv de această dependență, reiese din Raportul de Cercetare Cantitativă realizat de ISRA Center Marketing Research, în care s-a urmărit percepția românilor asupra fumatului.
Conform aceluiași raport, aproximativ doi din trei românii fumători cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani vor să se lase de fumat, iar dintre cei care au încercat să renunțe, 55 la sută sunt deja la cea de-a treia tentativă eșuată pentru că nu știu ce ar trebui să facă pentru a renunța. Dintre cei care au încercat să renunțe definitiv la fumat, 78 la sută au declarat că nu au făcut nimic concret în acest sens.
Doar șase la sută dintre respondenți au apelat la medic pentru a renunța la dependența de fumat în contextul în care 51 la sută dintre fumătorii români cred că medicul reprezintă cea mai credibilă sursă de informații când vine vorba de renunțare la fumat.
„Poate cel mai grav fenomen este că tabagismul cronic nu este nici pe departe perceput ca o boală. Fumătorii activi, dar și cei pasivi, nu sunt conștienți de riscurile asupra sănătății lor, se complac în această dependență și reacționează defensiv doar atunci când se confruntă cu o problemă de sănătate reală. Riscul de îmbolnăvire crește exponențial odată cu numărul de zile în care se fumează și cu numărul de țigări fumate. Pe de altă parte, din prima zi în care renunțăm la fumat, scade și riscul de îmbolnăvire și crește speranța de viață”, susține prof. dr. Dumitru Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie și a RPFR – Rețeaua pentru Prevenirea Fumatului în România.
În opinia acestuia, studiul dovedește cât de dezorientați sunt pacienții români dependenți de fumat. „Vor să întrerupă, au multe încercări în care se bazează doar pe auto-control, iar eșecurile dovedesc că au nevoie de suport medical avizat”, a adăugat Mihălțan.
Conform aceluiași studiu, românii care se gândesc să renunțe la fumat, consideră drept principal motiv costul țigărilor, în procent de 32 la sută și secundar, în proporție de 31 la sută motivele de sănătate. În schimb, românii fumători care nu s-au gândit niciodată să renunțe la fumat, ar renunța, în proporție de 48 la sută, din motive de sănătate și doar de 12 la sută din lipsa banilor.45 la sută dintre locuitorii României, la nivel urban cu vârsta 18+, fumează cel puțin cinci țigări pe zi. Procentul nefumătorilor este de 55 la sută din total eșantion, dintre care aproximativ 70 la sută afirmă că nu au fumat niciodată. Aproximativ jumătate dintre fumători consumă mai puțin de 1 pachet de țigări pe zi. În medie, fumătorii plătesc pe zi pentru țigări 7,4 de lei.
Cu toate că fumatul este perceput de către majoritatea fumătorilor drept un obicei plăcut, principala consecință a fumatului în România este cancerul pulmonar, într-o proporție covârșitoare de 31 la sută. Medicul și farmacistul rămân cele mai credibile surse de informare cu privire la sănătate pentru majoritatea fumătorilor.
Majoritatea fumătorilor români vor să renunțe la fumat, dar nu știu să scape de dependență
