Organizațiile profesionale ale magistraților solicită, prin două scrisori deschise adresate șefilor Camerelor Parlamentului, constituirea unor comisii parlamentare speciale unde să fie reprezentate toate puterile statului și să fie găsite soluții de ieșire din criza sistemului judiciar.
„Reprezentanții puterii judecătorești, semnatare ale acestei solicitări, îngrijorați fiind de lipsa de deschidere instituțională a uneia din puteri cu care se află în echilibru, dar, în același timp, interesați mai mult decât oricând pentru a iniția și dezvolta dialogul constructiv și constituțional între puteri, vă solicită cu respect instituirea unei comisii speciale”, scriu reprezentanții magistraților în cele două scrisori similare remise, luni, președinților celor două Camere ale Parlamentului.
Obiectivele acestor comisii ar trebui să fie, susțin magistrații, „circumscrierea cauzelor care au condus la grava criză prin care trece acum statul de drept în România”, cu referire la mișcarea „revendicativă” și la „protestul unanim” al puterii judecătorești, precum și găsirea de „soluții imediate”, pe termen mediu și lung, pentru rezolvarea crizei, soluții „în primul rând de natură legislativă, dar și prefigurarea unor soluții de natură administrativ tehnică pe care ar trebui să le adopte celelalte două puteri pentru asigurarea independenței puterii judecătorești și a echilibrului interinstituțional între puterile statului”.
În acest sens, magistrații propun Parlamentului proiectarea unei Convenții a puterilor legislativă, executivă și judecătorească privind separația și echilibrul acestora în stat, un Pact Național pentru Justiție care să reunească cele trei puteri „sub semnul colaborării și echilibrului constituțional”, pact de care reprezentanții magistraților le-au vorbit, săptămâna trecută, parlamentarilor, în timpul unor întâlniri fie cu grupuri parlamentare ale unor formațiuni politice, fie cu membrii unor Comisii de specialitate.
„Credem că, în măsura în care considerați oportună constituirea unei astfel de comisii, este necesar ca dezbaterile ei să fie deschise în primul rând reprezentanților celor trei puteri, dar și Consiliului Superior al Magistraturii, ce este o altă autoritate judecătorească, cu prerogativa asigurării independenței justiției, precum și societății civile”, scriu magistrații în documentele către șeful Senatului, Mircea Geoană, și președintele Camerei Deputaților, Roberta Anastase.
Magistrații le mai cer celor doi lideri politici să-i invite la lucrările Birourilor permanente privind instituirea acestor comisii, „pentru a răspunde eventualelor întrebări și pentru a prezenta pe larg solicitarea”.
În preambulul cererilor, magistrații susțin că România anului 2009 „a cunoscut cea mai gravă criză interinstituțională, culminând cu protestul unanim al puterii judecătorești pe toate palierele sale”.
„Efectele acestei crize sunt cunoscute, ele reflectându-se direct într-un blocaj fără precedent în istoria modernă și recentă a României la nivelul colaborării și echilibrului interinstituțional, în primul rând între puterile executivă și judecătorească”, scriu magistrații.
Aceștia se referă mai cu seamă la cauzele crizei de sistem, care „mai puțin sunt clare” decât efectele.
Reprezentanții puterii judecătorești pornesc de la premisa că lipsa unei comunicări instituționale adecvate între puterile statului „a dus la excese” și a făcut ca „cel puțin una dintre puteri” să perceapă solicitările puterii judecătorești ca fiind exclusiv de natură salarială, „pe când puterea judecătorească a afirmat permanent că problema esențială este legată de independența puterii judecătorești, în limite constituționale, iar solicitările acesteia nu s-au limitat la problema salarială, ci privesc independența puterii judecătoreșit sub multiplele ei aspecte: bugetul puterii judecătorești, statutul judecătorilor, funcționarea în parametri firești ai instanțelor”.
