MAE apreciază că „situația cetățenilor care comit infracțiuni în state UE trebuie abordată fără stereotipii și în niciun caz pe baze etnice” iar declarațiile prin care sunt stigmatizate grupuri etnice, respectiv prin care se creează o imagine negativă asupra unui stat sau popor nu sunt conforme UE.
Ministerul apreciază, într-un răspuns transmis la solicitarea MEDIAFAX în legătură cu situația romilor români din Franța, că „situația cetățenilor care comit infracțiuni în state ale UE trebuie abordată fără stereotipii și în niciun caz pe baze etnice”.
Totodată, MAE subliniază importanța aplicării efective a principiului nediscriminării în modul în care autoritățile statelor membre UE acționează. „Declarațiile prin care sunt stigmatizate grupuri etnice, respectiv prin care se creează o imagine negativă asupra unui stat sau a unui popor nu sunt în concordanță cu spiritul și principiile europene”, consideră MAE, într-un răspuns transmis la solicitarea MEDIAFAX.
MAE reamintește că autoritățile române sunt deschise continuării cooperării cu partea franceză, atât în domeniul polițienesc, cât și în ceea ce privește promovarea de proiecte de incluziune socială.
MAE reiterează faptul că este esențială o abordare europeană a integrării romilor și identificarea de soluții comune de către statele membre și Comisia Europeană, complementar față de eforturile naționale, în domenii precum educația, formarea profesională, sănătatea și locuințele.
„Este, de asemenea, importantă adoptarea unor politici de protecție socială adecvată pentru categoriile de persoane defavorizate aflate pe teritoriul altor state europene, adaptată la situația specifică a acestora; în mod punctual, România susține consolidarea inițiativelor deja existente la nivelul Uniunii Europene și adoptarea unei politici unitare și coerente la nivel european, de natură să asigure soluții durabile pentru îmbunătățirea condiției cetățenilor europeni de etnie roma, dat fiind că aceștia trăiesc în mai multe state membre ale UE. Soluția la situația socio-economică dificilă cu care se confruntă romii este incluziunea socială a acestora în societățile în care trăiesc, atât în țările lor de origine, cât și în cele de destinație, însă cu respectarea strictă a drepturilor omului și a drepturilor care decurg inerent din calitatea lor de cetățeni ai Uniunii Europene, consideră MAE, adăugând că susține consolidarea mecanismelor de cooperare europeană și internațională în domeniul combaterii discriminării și a cooperării pe linia educației tineretului în spiritul necesității de a accepta diferențele, de a respecta drepturile celuilalt și diversitatea umană”, mai arată MAE.
Ministrul francez de Interne, Brice Hortefeux, a promis miercuri, în urma unei reuniuni la Palatul Elysee, că romii care comit delicte vor fi repatriați „aproape imediat” spre România și Bulgaria.
Hortefeux a adăugat că jumătate dintre taberele ilegale de romi și nomazi din Franța vor fi desființate în termen de trei luni. Ministrul a estimat la 300 numărul taberelor din țară, care sunt adesea cartiere mărginașe și dintre care unele sunt, potrivit Guvernului, „surse de trafic ilicit, de exploatare a copiilor în scopul cerșetoriei, prostituției sau delincvenței”.
Președintele francez, Nicolas Sarkozy, a convocat pentru miercuri o reuniune specială controversată la Palatul Elysee, pentru a examina „problemele puse de comportamentul unora” dintre romi și nomazi, după violențele petrecute în urmă cu circa zece zile într-o localitate din centrul Franțe
Romii aflați în situație ilegală vor fi împiedicați să revină în Franța prin prelevarea amprentelor digitale în momentul expulzării lor în România sau Bulgaria, a declarat joi ministrul francez de Interne, Brice Hortefeux, într-un interviu pentru postul de radio RTL, publicat în pagina electronică.
Întrebat dacă romii repatriați în România și Bulgaria nu vor putea reveni în Franța, având în vedere că sunt cetățeni ai Uniunii Europene, ministrul a răspuns că, într-adevăr, după primirea unui ajutor de repatriere voluntară, de circa 300 de euro, în multe cazuri romii revin.
„Astfel, am decis, în realitate, să reactivăm un fișier, care este deja validat de C.N.I.L (autoritatea franceză pentru protecția datelor personale-n.r.) și care, grație amprentelor digitale, va permite împiedicarea acestor reveniri (…). Altfel spus, când un rom va fi repatriat, va exista – dacă se află în situație ilegală sau dacă tulbură ordinea publică și așa mai departe – o prelevare de amprente digitale”, a afirmat Hortefeux.
„Astfel, aceste reveniri nu vor mai fi posibile. Nu va mai exista posibilitatea de a frauda. Și acesta este, natural, obiectivul oricărui stat, al oricărei puteri publice, să lupte împotriva fraudei”, a precizat el.
Referindu-se la taberele ilegale ale romilor, ministrul a menționat că vor fi desființate câte două pe săptămână în provincie, adăugând că cele mai afectate regiuni sunt Seine-Saint-Denis, Essonne, Val-d’Oise, dar și Paris.
