Ministerul român de Externe susține că nu toate elementele semnalate de către autoritățile române au fost preluate în mod adecvat în raportul Departamentului de Stat al SUA privind situația drepturilor omului în lume.
MAE precizează, într-un comunicat, că a luat notă de publicarea, la data de 11 martie 2010, a Raportului Departamentului de Stat al SUA, privind situația drepturilor omului în lume, în anul 2009.
Ministerul român de Externe semnalează că documentul este bazat pe datele furnizate de ambasadele SUA din întreaga lume, examinând, detaliat, evenimentele și acțiunile relevante din domeniul menționat în perioada de referință. MAE apreciază că raportul este un instrument util de evaluare, dintr-o perspectivă comparativă, a dinamicii procesului de reformă a societății românești și a ameliorării continue a situației drepturilor omului.
Ministerul Afacerilor Externe și autoritățile române în general au purtat un dialog constant cu reprezentanții Departamentului de Stat și ai Ambasadei SUA asupra situației drepturilor omului în România, inclusiv în contextul elaborării raportului menționat.
„Cu toate acestea, nu toate elementele semnalate de către autoritățile române au fost preluate în mod adecvat”, susține MAE.
Din analiza preliminară a Raportului – capitolul referitor la România – rezultă atât reflectarea progreselor înregistrate de România, cât și o serie de evaluări critice, informațiile pe baza cărora sunt făcute aceste aprecieri provenind dintr-un inventar de situații individuale, adaugă Ministerul de Externe.
MAE mai menționează că raportul definește România ca democrație constituțională, iar procesul electoral este evaluat ca liber și democratic. Se apreciază faptul că autoritățile române respectă în general drepturile omului și libertățile fundamentale și că legislația română nu permite abuzurile în domeniul drepturilor omului, aspect reflectat și în practica generală a autorităților. Se menționează, printre altele, faptul că: autoritățile au controlul civil asupra structurilor de forță; continuarea reformei poliției; respectarea generală a libertății de expresie, inclusiv pe internet, și a libertății presei, a libertății întrunirilor și a libertății de asociere, a libertății de conștiință; eforturile guvernului în privința protecției refugiaților.
Principalele aspecte critice se referă la: condițiile din închisori, ritmul lent de restituire a proprietăților, inclusiv ale comunităților religioase, încrederea publică în capacitatea puterii judecătorești de aplicare imparțială a legii, combaterea corupției, unele prevederi ale legii cultelor, discriminarea de la nivelul societății față de anumite categorii de persoane (femei, copii, persoane cu dizabilități, minoritățile sexuale, persoane cu HIV), precizează sursa citată.
„MAE constată că elementele de evaluare din partea introductivă a raportului conțin anumite generalizări care nu corespund, din punct de vedere calitativ și cantitativ, cu informațiile punctuale din secțiunile raportului, aceste evaluări generalizante fiind bazate pe un număr limitat de cazuri individuale identificate”, se arată în comunicat.
De asemenea, MAE apreciază că „există anumite puncte în care informațiile apar ca fiind necorespunzătoare cu prevederile legislației române în vigoare, precum și cu practica administrativă”. Astfel, de exemplu, în situația în care copiii cetățenilor români nu sunt înregistrați la naștere, ei nu devin apatrizi. MAE precizează că structurile Ministerului Administrației și Internelor au asistat permanent persoanele fără acte de identitate în obținerea acestora, după cum chiar raportul menționează într-o secțiune ulterioară.
„Există în raport și anumite secțiuni unde informațiile nu sunt actualizate în mod corespunzător”, susține MAE, precizând că un exemplu concret se referă la secțiunea privind protecția refugiaților în România. Astfel, deși după publicarea raportului pentru anul 2008, MAE a semnalat aspectele necorespunzătoare referitoare la înființarea Centrului de Tranzit în Regim de Urgență pentru Refugiați, de la Timișoara, aceleași informații sunt preluate și în raportul pentru 2009.
MAE reiterează că proiectul de la Timișoara este primul proiect din lume de acest fel (nu „al doilea”, așa cum se menționează în raport), succesul acestui demers fiind urmat de crearea unor facilități similare în alte părți ale lumii și de încurajarea statelor de a urma exemplul autorităților române. În ceea ce privește informația referitoare la condițiile din Centru, prezentate drept „acceptabile”, MAE subliniază că aceste condiții sunt apreciate unanim ca fiind cele mai bune din lume, aprecierile fiind reiterate, cel mai recent, cu ocazia Grupului de Lucru al Statelor de Relocare desfășurat la Timișoara, la 10-11 martie 2010.
Ministerul Afacerilor Externe precizează că va aduce la cunoștință instituțiilor publice responsabile situațiile critice indicate de raport.
MAE are întreaga disponibilitate de a coopera cu autoritățile SUA pentru prezentarea punctului de vedere al autorităților române față de situațiile descrise în raport, semnalând, în același timp aspectele neactualizate sau care nu au fost reflectate în mod corespunzător, se mai arată în comunicat.
Raportul Departamentului de Stat, publicat recent, critică atitudini antisemite la nivelul societății românești, menționând că primarul Radu Mazăre a purtat o uniformă nazistă la o paradă de modă, dar și că un seminar la care au fost distribuite materiale antisemite a fost sponsorizat de Consulatul din New York.
În document sunt menționate și „declarațiile antisemite” ale PRM.
Raportul Departamentului de Stat privind situația drepturilor omului citează Centrul de Monitorizare a Antisemitismului din România (MCA), potrivit căruia autoritățile române au avut tendința de a diminua importanța actelor de vandalism antisemitic, atribuindu-le în general copiilor, bețivilor sau persoanelor cu probleme psihice. Raportul menționează de asemenea că nu au fost făcute anchete complete și nici nu au existat condamnări pentru aceste fapte.
Raportul critică și discriminarea romilor în România, condițiile din închisori și limitarea libertății religioase, semnalând abuzuri împotriva femeilor, imparțialitatea justiției și persistența problemei corupției. Documentul menționează condițiile precare din penitenciare, acte de agresiune ale poliției împotriva romilor, imparțialitatea justiției, supusă uneori influențelor politice, îngrădirea libertății religioase, corupția funcționarilor publici, traficul de persoane, exploatarea sexuală și discriminarea romilor.
La capitolul justiție, raportul notează că există percepția publică că sistemul judiciar român ar fi „corupt, lent și adesea nedrept”. Organizații neguvernamentale și oficiali au criticat frecvent sistemul judiciar în cursul anului 2009, unul dintre motive fiind eșecul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a crea proceduri pentru contracararea situațiilor de conflict de interese.
În ceea ce privește retrocedarea proprietăților, Departamentul de Stat observă că unele asociații ale proprietarilor continuă să denunțe lentoarea procedurilor de retrocedare la nivel local. De asemenea, au existat dispute între Biserica Ortodoxă și Biserica Greco-Catolică privind refuzul retrocedării unor proprietăți în pofida existenței unor ordine judecătorești în acest sens.
Referindu-se la respectarea vieții private, raportul subliniază că „există încă impresia larg răspândită că interceptările ilegale continuă să existe” în România.
A doua secțiune a raportului se referă la „Respectarea libertăților civile”.
În secțiunea referitoare la „Corupție și Transparența Guvernului”, documentul subliniază că deși sunt prevăzute pedepse penale pentru oficialii corupți, „Guvernul nu aplică legislația în mod eficient, unii oficiali fiind implicați uneori în acte de corupție fără a fi sancționați”.
