Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, consideră că în 2011 Guvernul va apela la o combinație între reducerea personalului din sectorul public, diminuarea salariilor și săptămâni libere fără plată, pentru a nu menține și anul viitor tăierea salariilor bugetarilor cu 25%.
„Eu nu am vorbit de concediere (a unui număr important de bugetari – n.r.), ci despre o combinație între câte o săptămână liberă pe lună, o concediere și o reducere de salarii. Deci o combinație între aceste trei măsuri. Și cred că până la urmă tot aici se va ajunge, pentru că puteți să faceți și dumneavoastră calculul: dacă avem 1,35 milioane de bugetari, ca să se ajungă la un număr de bugetari care să compenseze o reducere de 25% a salariilor, puteți să faceți socoteală câți oameni trebuie să plece pentru ca salariile să revină unde erau înainte de reducerea cu 25%. Este foarte simplu, reduceți cu un sfert acel număr. (…) Bănuiesc că nu se va face așa de drastic și până la urmă bănuiesc că se va face o combinație de reducere a personalului, a salariilor și de săptămâni libere neplătite”, a declarat Lazea, în emisiunea „După 20 de ani”, care va fi difuzată duminică la PRO TV.
El a explicat că limitarea reducerii de 25% a salariilor din sectorul bugetar doar la acest an este posibilă doar prin adoptarea altor măsuri.
„Încă o dată, există la ora de față această reducere legiferată de 25%, care pentru a nu se translata și în anul viitor la același nivel, de 25%, trebuie să fie înlocuită cu ceva. Acel ceva înseamnă fie reducerea, cam tot cu 25% a numărului bugetarilor, fie o reducere a personalului bugetar nu de aceeași magnitudine, dar cu zile neplătite. Care va fi combinația? Sau poate nu va fi nici o combinație. Poate că și la anul vom avea același număr de bugetari, nici o zi neplătită și salariul redus în continuare cu 25%”, a continuat economistul BNR.
El a afirmat că România trebuie să convingă piețele de capital și investitorii străini că poate să-și aducă în ordine problemele fiscale pe care și le-a creat, în condițiile în care este dependentă de finanțarea externă.
„Vreau să vă spun că ceea ce este acceptabil în cazul statelor mari, respectiv datorii publice de 70-80% din PIB, cum este cazul în Anglia sau SUA, nu se acceptă de către investitorii străini pentru statele emergente, cum este România. Pentru acest gen de țări cum este România deja la datorii publice de 25-30% din PIB începe să sune clopoțelul, și noi suntem în apropierea acestui prag”, a continuat economistul.
El a spus că statele dezvoltate au dovedit de-a lungul istoriei că își rambursează datoriile și de aceea sunt creditate și la niveluri foarte mari ale datoriei publice.
„De aici și acest neo-keynesianism, care este acum valabil în Statele Unite, care spune că «pompăm bani, creșteam datoria publică pentru că noi suntem solvabili oricând». Statele mici, emergente, nu își pot permite acest lux. Și aici trebuie înțeles că o politică fiscală laxă, care să crească și să adauge la datoria publică, nu este percepută pozitiv de către piețele internaționale care nu le văd capabile să se țină de cuvânt și să-și ramburseze la timp împrumuturile”, a declarat Lazea.
El a arătat că analiștii care pledează pentru pachete de stimulare în România, pentru creșterea economică prin pachete fiscale de stimulare, uită că o astfel de opțiune era posibilă doar dacă s-ar fi realizat economii în condiții economice favorabile.
„Dar dacă te-ai supraîndatorat în vremurile bune, te-ai împrumutat și ai intrat sub zero, kilometrii întregi sub pământ, atunci ce faci când vin perioadele rele? Aici este problema”, a încheiat Lazea.
