Existența a 1,4 milioane de dosare penale într-o societate cu 18 milioane de adulți reprezintă o anomalie, în condițiile în care, statistic, ar presupune ca aproximativ un român din cinci să fie implicat, într-o formă sau alta, într-un dosar penal, susține Codruța Kovesi
De altfel, a spus procurorul general al României, Codruța Kovesi, datele statistice demonstrează că volumul mare de activitate nu este influențat de evoluția infracționalității, care nu are o creștere similară, ci de probleme legislative sau sesizări de cele mai multe ori fără finalitate.
„Raportat la legislație, o primă problemă este excesul de incriminare. Există 140 de acte normative care prevăd aproape o mie de infracțiuni”, a arătat Kovesi.
În opinia șefului Ministerului Public (MP), este necesară o reevaluare. „Să ne gândim câte dintre aceste fapte ar trebui sancționate penal sau contravențional ori câte dintre acestea se suprapun ca mod de incriminare.
O altă cauză identificată este aceea a sesizărilor fără finalitate care ne sunt adresate, în condițiile în care doar 7,7 la sută din soluții sunt rechizitorii”, a indicat Kovesi.
În aceste condiții, a subliniat Kovesi, prioritatea sistemului judiciar trebuie să fie identificarea de soluții care să permită limitarea numărului de dosare și soluționarea cauzelor importante pentru societate.
O primă rezolvare ar fi creșterea numărului de procurori însă aceasta nu reprezintă o soluție suficientă. Dacă se păstrează aceeași tendință de creștere a volumului de activitate, după un timp numărul dosarelor va depăși din nou resursele suplimentare.
„Am încercat prin instrumentele legale existente să reglăm volumul de activitate în interiorul sistemului și am dispus preluarea cauzelor de către parchetele superioare. În acest an, atât procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică, cât și procurorii de la parchetele de pe lângă curțile de apel și tribunale s-au implicat și, pe lângă soluționarea cauzelor care le erau date în competență, au preluat peste 26.000 de cauze de la parchetele locale, cauze în care s-au emis 1.800 de rechizitorii. Această soluție nu este suficientă și trebuie susținută cu alte măsuri”, a spus Kovesi.
În opinia șefului MP, evoluția volumului de activitate în același ritm va conduce la blocarea sistemului dacă nu vor avea loc modificări legislative de substanță.
Potrivit lui Kovesi, sistemul actual nu mai funcționează, iar resursele sunt limitate și nu pot acoperi toate solicitările.
„În condițiile în care legea ne obligă să tratăm în același mod toate sesizările, indiferent că privesc fapte complexe sau fapte fără finalitate judiciară, se consumă timp și resurse, fără a obține beneficii semnificative pentru societate ori pentru cel prejudiciat. Trebuie să ne hotărâm ce fel de Minister Public ne dorim și ce fel de Minister Public ne permitem. Ce ne dorim: dosare cu finalitate sau un volum mare de soluții? Dacă dorim un procuror proactiv, care își asumă priorități, anticipează evoluțiile și se concentrează asupra cauzelor cu adevărat importante, trebuie să îi punem la dispoziție instrumentele investigative de care ar avea nevoie pentru a reacționa prompt. În schimb, dacă dorim un procuror legat de birou, îngropat în dosare pe care nu le poate controla, fără a putea distinge între esențial și balast, și a cărui activitate constă în motivarea soluțiilor de neurmărire, este suficient să lăsăm lucrurile să evolueze în același mod. Trebuie asumată o astfel de alegere și trebuie acceptat că nu putem aștepta mai mult de la procurori dacă nu le acordăm în același timp mai multe instrumente”, a declarat Codruța Kovesi.
Soluția viabilă indicată de șeful MP este modificarea normelor de procedură care să reglementeze principiul oportunității acțiunii penale.
„Ce înseamnă acest principiu? Posibilitatea ca procurorul să stabilească, pe baza unor criterii obiective și sub controlul instanței, că numai în unele cauze, interesul public justifică investiția resurselor în raport cu finalitatea pe care ar obține-o societatea. Numai astfel ne putem asigura că resursele investigative sunt canalizate spre dosarele importante și evităm utilizarea fondurilor de la buget pentru a motiva NUP-uri (nețnceperi de urmăriri penale-n.r.). Doar așa putem influența cu adevărat evoluția infracționalității si ne putem câștiga încrederea publică. Se invocă adesea eficiența altor sisteme judiciare dar dacă vrem aceleași rezultate trebuie să ne asigurăm că avem și instrumentele lor”, a mai afirmat Kovesi, în cadrul prezentării bilanțului activității Ministrului Public pe 2009.
La prezentarea bilanțului MP – transmis prin sistemul de videoconferință la Parchetele din țară – participă premierul Emil Boc, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, ministrul Administrației și Internelor, Vasile Blaga, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Florica Bejinaru, consilierul prezidențial Ștefan Deaconu.
În sala unde are loc prezentarea participă toți șefii parchetelor din țară și București, precum și membrii CSM, dar și reprezentanți ai Comisiei Europene la București.
