Jumătate dintre români sunt nemulțumiți de învățământul românesc, aproximativ 40 la sută au o atitudine neutră față de acest subiect și numai 13 la sută din persoanele intervievate s-au declarat mulțumite de situația din sistem, potrivit unui studiu realizat de GfK România.
Părerile românilor despre școala de azi sunt mai negative decât cele despre școala de acum 15 ani, astfel că 58 la sută din respondenți au spus că văd o înrăutățire a lucrurilor.
Persoanele cu educație superioară au o atitudine și mai critică față de sistemul de învățământ, astfel că 74 la sută sunt de părere că acesta are o calitate mai scăzută decât în trecut.
Pe de altă parte, elevii și studenții sunt cei mai mulțumiți de școala românească, numai 24 la sută dintre aceștia având o părere negativă, iar restul tinzând să fie neutri.
Cei mai critici dintre respondenți au fost cei care au făcut școala în anii ’50 – ’70 și au vârste între 45 și 64 de ani.
Realizatorii studiului au avut în vedere factori precum numărul de materii, de ore de școală, de teme pentru acasă, manualele, numărul de examene, corectitudinea evaluării elevilor, nivelul de pregătire și motivare al profesorilor, sistemul de predare și utilitatea lucrurilor învățate.
În ceea ce privește personalul didactic, peste 50 la sută din persoanele intervievate au spus că acesta este bine pregătit, iar 49 la sută sunt de părere că profesorii sunt motivați să-i ajute pe elevi să învețe.
Referitor la viitoarea carieră, o treime dintre români consideră că elevii primesc sfaturi utile la școală în acest sens, iar jumătate au spus că lucrurile învățate de copii la orele de curs le vor fi utile în viitor.
Totodată, peste 30 la sută din respondenți sunt de părere că învățământul românesc încurajează învățatul pe dinafară.
Aproape trei sferturi dintre români mai consideră că limba și literatura română, matematica și o limbă străină sunt cele mai importante materii din programa de învățământ, urmate de istorie și geografie. Peste 35 la sută din români apreciază utilă și folosirea calculatorului, mai ales în ceea ce privește utilizarea softurilor.
Studiul a fost realizat în luna septembrie, pe un eșantion de o mie de persoane cu vârste de 15 ani și peste.
