Revenirea unei economii, în care ajustarea sectorului public nu s-a terminat, nu este de dorit, iar creșterea nu este sănătoasă dacă nu se rezolvă dezechilibrele majore, consideră guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„Două obiective ale acordului au fost atinse, al treilea nu. O revenire cu o economie în care ajustarea nu s-a terminat nu este de dorit. De aceea nu vreau să intru în această dezbatere, dacă vom avea creștere economică. Nu are relevanță atâta vreme cât sectorul public nu se ajustează. Trebuie rezolvate dezechilibrele majore, altfel creșterea nu este sănătoasă”, a spus Isărescu, într-o conferință de presă.
El a precizat că acordul semnat cu FMI și-a atins parțial scopul întucât s-a evitat ceea ce consideră criză, respectiv leul nu s-a depreciat și România nu a intrat în încetare de plăți a salariilor.
Guvernatorul a adăugat că se intră într-un cerc vicios în condițiile în care veniturile publice sunt mai mici pe măsură ce economia rămâne „într-un fel de cvasi-stagnare” sau reluare a creșterii economice extrem de înceată.
„Timpul reprezintă un element esențial al tratamentului și întârzierile au fost enorme”, a mai spus Isărescu.
În ceea ce privește deficitul extern, oficialul BNR a precizat că acesta s-a corectat, dar problema a rămas în distribuția ajustării, realizată numai pe partea privată, în condițiile în care sectorul guvernamental și-a mărit deficitul.
„Suntem în acea fază în care corecția trebuie transmisă sectorului guvernamental”, a spus el.
Totodată, Isărescu a arătat că România a optat pentru o reducere pe partea cheltuielilor, dar că aceste măsuri întâmpină o rezistență politică puternică. El a menționat că acest diagnostic, privind rezistența politică puternică la tăierea cheltuielilor, a fost pus de agenția de rating Moody’s, și este „solid și stigmatizant”.
Pe de altă parte, guvernatorul a menționat că modelul de creștere economică al BNR lucrează cu date în jurul a 0%, cu scenarii atât pe partea pozitivă, cât și pe cea negativă.
