România are cea mai mică rată de absorbție a fondurilor europene și cel mai mare nivel al corecțiilor financiare, achizițiile publice fiind, din punct de vedere al greșelilor efectuate în utilizarea banilor, domeniul cel mai sensibil, potrivit Institutului pentru Politici Publice (IPP).
Potrivit directorului de programe al IPP, Elena Iorga, suma totală aproximativă a corecțiilor financiare aplicate până în decembrie 2012 este de 300 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 20 la sută din totalul fondurilor structurale absorbite în același interval.
„România are cea mai mică rată de absorbție a fondurilor din EU 27 și cel mai mare nivel al corecțiilor financiare, care este dublu față de Spania (158 milioane de euro) și de 15 ori mai mult decât Polonia (24 de milioane) sau Germania (22 de milioane)”, a declarat, luni, Elena Iorga, la conferința de lansare a unei culegeri ce cuprinde note de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor finanicare în proiectele cu finanțare din fonduri structurale.
Totodată, directorul de programe al IPP a menționat că valoarea medie a unei corecții financiare aplicate într‐un proiect cu finanțare din fonduri structurale a fost de aproximativ 13 la sută din bugetul unei contract de achiziție publică, media unei corecții fiind de circa 400.000 de euro.
Din aproximativ 170 de milioane de euro reprezentând fonduri care au fost disponibile prin Programul Operațional de Asistență Tehnică, nu s-a folosit sau alocat niciun leu pentru pregătirea
beneficiarilor de proiecte pentru prevenirea aplicării de corecții financiare, au mai arătat reprezentanții IPP.
„Cel mai frecvent aplicate corecții financiare sunt cele în valoare de cinci la sută din bugetul unei achiziții, respectiv 25 la sută din valoarea contractului, dar există și situații în care s‐au aplicat corecții de 100 la sută din valoarea respectivului contract”, a mai arătat Elena Iorga, care a dat ca exemplu Consiliul Județean Olt, unde corecția financiară primită a fost în valoare de 16.994.012 lei (aproximativ 3,7 milioane de euro).
Cea mai mare corecție financiară aplicată într‐un proiect a fost în cazul Consiliului Județean Tulcea, pentru un contract de lucrări, valoarea acesteia fiind de 30.655.809 lei, adică aproximativ șapte milioane de euro.
Inițiatorii culegerii de note de constatare au arătat, cu același prilej, că domeniul cel mai sensibil din punct de vedere al greșelilor efectuate în utilizarea fondurilor europene îl reprezintă achizițiile publice, care constituie și cea mai importantă cauză a neeligibilității cheltuielilor efectuate.
Președintele Asociației Municipiilor din România (AMR), Tudor Pendiuc, a arătat că cea mai mare parte a dificultăților și problemelor apărute în procesul de implementare a proiectelor cu finanțare europeană „își au izvorul în lipsa de colaborare și solidaritate care trebuie să existe între autoritățile locale și cele centrale sau de control”.
„Trebuie să înțelegem că, dacă acești bani se pierd, îi pierde România, și nu entitatea publică locală «X» sau entitatea publică județeană «Y»”, a mai sus Pendiuc.
Inițiatorii culegerii de note de constatare au mai arătat că, în urma colectării datelor din teren, pentru rezolvarea greșelilor întâlnite în domeniul achizițiilor publice și, implicit, pentru scăderea corecțiilor financiare aplicate, este necesar ca autoritățile de control să elaboreze ghiduri pentru prevenirea aplicării de corecții financiare, cu exemple din practică, dar și să unifice jurisprudența în materia actelor de control și de aplicare a corecțiilor financiare.
Reprezentanții IPP au mai precizat că este necesară modificarea ordonanței privind achizițiile publice (OUG 34/2006) și unificarea procedurilor de achiziții sau implementare pentru toate
programele operaționale în viitorul exercițiu financiar 2014‐2020, dar și elaborarea de modele standard a documentațiilor de atribuire.
Potrivit IPP, culegerea „Note de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor finanicare în proiectele cu finanțare din fonduri structurale” a fost realizată în parteneriat cu Asociația Municipiilor din România (AMR) și cu sprijinul societății de avocați „Țucă Zbârcea și Asociații”.
Culegerea cuprinde un număr de o sută de spețe, colectate de reprezentanții IPP de la primării municipii reședință de județ și consilii județene, și redă conținutul notelor de constatare a neregulilor și de aplicare a corecțiilor financiare emise de către autoritățile cu competențe de control, respectiv Autoritatea de Audit și Autoritățile de Management, corespunzătoare unor contracte de achiziții finanțate în cadrul Programelor Operaționale (POR, POS Mediu, PODCA și POSCCE).
