“Invalizi prost tratați”

„Desgropările din Cetatea Sucevei”
„Desgropările la vechia cetate din Suceava se continuă și în anul acesta în chip îmbucurător. Pentru lucrările aceste au încuviințat și pentru anul acesta 300 de florini Înaltul minister de culte și instrucțiune din Viena și Înalta dietă a Bucovinei. Se află foarte numeroase monede moldovenești, svedice, turcești și polone și alte multe obiecte. S’au descoperit cărămidi cu inscripții și s’a constatat că mare parte din cetate s’a conservat acoperită fiind printre dărâmături”.
„Patria”, Anul I, nr. 30, Cernăuți, Duminecă în 7/19 Septemvre 1897.
“Invalizi prost tratați”
„Sunt informat că, cu ocazia revizuirii invalizilor de războiu, la Rădăuți, din 5 iulie a.c. și mai înainte, invalizii noștri au fost tratați de cătră Comisia de revizuire în mod brutal, cum nu se cuvenea. Pe fiștecare invalid îl întâmpinau cu cuvinte rușinoase și de ocară ca și cum ei ar fi fost de vină că sunt invalizi. Un invalid de la mine din sat, care este atât de slab că nu poate umbla fără două bețe, ăluia i-au luat botele din mână și l-au silit să fugă prin odaie și el a căzut la moment pe podeală. Apoi l’a luat unul și a stat cu picioarele pe el, călcându-l și izbindu-l ca un criminalist. Lucruri ca acestea și altele la fel n’ar trebui să se întâmple în România, unde lumea trebuie să păstreze stimă față de armata română, mai mult față de orice. Domnii din comisia respectivă trebuie pedepsiți exemplar”.
„Glasul Bucovinei”, Anul III, Nr. 510, 5 Septembrie 1920.
Caii ghidrani
„Caii ghidrani de la Rădăuți, solicitați de cluburi sportive și hipodroame, în țară și peste hotare, sînt apreciați mai ales pentru rezistența și viteza lor remarcabilă, pentru profilul lor suplu și pentru anumite însușiri de caracter. Dacă în aria utilităților cotidiene locul lor e astăzi restrîns, se pare că viitorul le rezervă totuși un important rost decorativ. Le vom admira fuga iabrașă în faimoase derbiuri, salturile precise și elegante la cursele cu obstacole, sau vom învăța chiar să-i călărim pe viitoare terenuri hipice…Ghidranul a fost adus în țara noastră, la Rădăuți, în jurul anului 1880 și foarte multe din caracteristicile pe care le prezintă azi sînt moștenite de la iepele locale, moldovenești”.
„Zori Noi”, Anul XXII, nr. 6141, Suceava, Joi 14 septembrie 1967.