Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale (ISPMN) propune Departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului introducerea posibilității declarării apartenenței la mai multe etnii de către cetățeni.
Președintele Institutului, Horvath Istvan, a declarat, joi, într-o conferință de presă, că propunerea va fi adresată Departamentul pentru Relații Interetnice deoarece acesta face parte din comisia care pregătește viitorul recensământ național al populației, transmite corespondentul MEDIAFAX.
“Noi ceea ce putem face este să fundamentăm un asemenea model, o asemenea bornă de a formula întrebările”, a afirmat Horvath.
Propunerea vine ca urmare a unor cazuri în care, la ultimul referendum, cetățenii aparținând unei minorități au spus că se simt aparținând și altei etnii. Horvath a exemplificat cu un rom din localitatea Corund, județul Hrghita, care spunea, într-un interviu, că se simte maghiar, deoarece a fost botezat într-o biserica reformată și vorbește bine limba maghiară.
„Dacă oferim posibilitatea de dublă identificare, probabil că vom avea date puțin mai complexe sub aspectul utilizării cifrelor, dar date mai nuanțate despre identitatea unor populații cu identități puțin mai altfel constituite decât cele române sau maghiare”, a explicat președintele ISPMN.
El a adăugat că astfel de modele de dublă identificare etnică au mai fost întâlnite în Ungaria sau SUA.
„În recensământul din 2001 din Ungaria și Statele Unite puteai să te identifici ca având mai multe identități etnice sau rasiale. Nu este o practică răspândită, dar ea apare în mai multe țări”, a spus Horvath Istvan.
El a susținut că este nevoie de clarificări și în ceea ce privește multilingvismul, în condițiile în care nu este definită explicit limba maternă.
„Limba maternă sună ca un concept neproblematic, dar la ce ne referim? Prima limbă învățată, limba cea mai des folosită, limba cu care te identifici afectiv? Înseamnă foarte multe lucruri”, a mai spus președintele ISPMN.
